Mulți – puțini, numai să fie!

Mihai BUZNEA

Ianuarie vine, pentru români, nu doar cu vești proaste, precum scumpirile generalizate, vreme rea, frig în apartamente și alte plăceri de genul acesta. Mai răzbat, pe ici – pe colo, și motive de satisfacție, ca de exemplu majorarea punctului de pensie. începînd de astăzi, pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat vor primi mai mulți bani (nu chiar foarte mulți) – echivalentul a 7,5 procente, reprezentînd prima, dar și singura ajustare a acestui tip de venituri din 2008. Se atinge, astfel, un prim plafon, intermediar, din nivelul de 45 la sută raportat la salariul mediu pe economie stabilit pentru punctul de pensie. O creștere consistentă dacă e să luăm în calcul valorile nete atribuite, dar inferioară – de numai 37,5 la sută -, în comparație cu nivelul stabilit de precedenta guvernare și agreat și însușit de actuala Putere.
Rezultat al condiționărilor și, nu de puține ori, al șantajelor reciproce dintre principalii actori politici ai actualului exercițiu legislativ și executiv, reașezarea pensiilor pe fundamente ceva mai apropiate de realitate a stîrnit valuri de reacții pro și contra, cel mai uzitat termen în aceste demersuri de substanță politicianistă fiind sustenabilitatea proiectului ca atare. în termeni direcți: va putea suporta bugetul asigurărilor sociale sumele suplimentare necesare plăților, pe termen lung, ale acestor reașezări, sau va fi nevoie de alocări directe și permanente de la bugetul consolidat? Cel mai vehement contestatar s-a dovedit a fi președintele Traian Băsescu, dar care nu s-a putut opune, pînă la urmă, promulgării legii. Efortul financiar suplimentar a fost evaluat la circa 1,8 miliarde de euro, sumă pentru care s-au găsit resurse. Și-atunci, de ce a mai fost necesar acel îndelung circ mediatic, cu accente patetice, acuzatoare, sau de natură populistă?! îngrijorați, chipurile, peste măsură de soarta banilor publici, niciunul dintre actorii scenei noastre politice nu a catadicsit să facă trimiteri la costurile capitolelor pe care, într-un fel sau altul, le suportăm cu toții. De la apariția și punerea în aplicare a legilor restituirilor bunurilor confiscate de comuniști, statul român s-a văzut nevoit să acorde compensații bănești în sumă de peste 9 miliarde de dolari, alți 4 miliarde de euro susținînd plățile prin Fondul Proprietatea, special creat. Un calcul sumar ne demonstrează că doar cu mai puțin de o pătrime din acești bani s-ar fi putut pune integral în aplicare proiectul de majorare la 45 la sută a punctului de pensie, pentru care cei îndreptățiți să primească vor mai avea de așteptat cel puțin un an de zile. Dacă, bineînțeles, între timp nu vor mai apărea factori perturbatori care să schimbe cursul și evoluția lucrurilor. în paranteză fie spus, în majoritatea țărilor partenere în UE valoarea respectivului punct de pensie ajunge și pînă la 70 la sută.
Așadar, românii de vîrsta a treia mai au de mers mult pînă să ajungă departe. Dar oricum, pot spune că aleargă în pluton, chiar dacă se află pe la coada lui. în sfîrșit, nici după această ajustare pensia medie de care beneficiază aproape jumătate dintre pensionari – în sumă de 473 de lei lunar – nu va egala valoarea coșului minim necesar, pe care aceiași guvernanți post-decembriști l-au calculat la 650 de lei.
Așadar, sportul național – cel al săritului peste mese -, ca și al menu-urilor de cruțare din motive de jenă pe la buzunare, va continua să se mențină printre disciplinele specifice sărăciei. Riscînd să subțieze drastic rîndurile protagoniștilor.enei noas

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!