Idei fără fundament

Florin DUNĂREANU

învățămîntul în limba maghiară în satele moldovenești locuite de ceangăi – între ofensivă și toleranță; sau, într-o altă accepție – orice idee fără fundament își pierde treptat consistența și dispare așa cum a apărut. Iată o temă pe care am mai tratat-o în acest ziar și care merită întreaga noastră atenție. Credem că modelul creionat mai sus se potrivește perfect și acțiunilor așa-zișilor reprezentanți ai populațiilor de ceangăi din județ, dar concepute în ținuturile transilvane sau chiar în Ungaria și care vizează determinarea unei părți a catolicilor din Moldova să se declare maghiari, deoarece de ceva vreme încep să piardă teren. Mai ales de cînd au cam început să scadă ajutoarele și, mai dureros, fondurile sosite via Budapesta.
în discuțiile purtate cu o serie de părinți ai căror copii au fost înscriși la cursurile de limbă maghiară doar pentru a putea beneficia de bursele acordate de statul ungar, aceștia au mărturisit că s-au hotărît să-i retragă, motivul principal fiind acela al slabei calități a actului educativ datorat mai ales nivelului foarte redus al pregătirii unora dintre cadrele didactice angajate să predea limba maghiară. Pot fi menționate, în context, școlile din Pustiana, Cleja, Geoseni, Fundu Răcăciuni, Arini, unde s-au înregistrat deja zeci de cereri prin care se solicită renunțarea la orele de limbă maghiară. Pe acest fond rău-prevestitor pentru ei, liderii Asociației Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM) se întrec în a da declarații surprinzătoare care evidențiază numărul în creștere al localităților unde, chipurile, limba maghiară este predată în școli ca limbă maternă!
Pentru a-mi clarifica aspectele controversate în legătură cu aceste tendințe și evoluții am apelat la presa electronică, aceasta permițîndu-mi să observ un lucru deosebit de interesant referitor și la promotorii maghiarismului băcăuan, care, recent, au participat la o întîlnire cu Szili Katalin – președinta Parlamentului ungar și cu reprezentanți ai guvernului din țara vecină, întîlnire programată a dezbate probleme referitoare la învățămînul în limba maghiară pentru ceangăii din Moldova și care tinde să devină un element de presiune chiar la nivelul conducerii Legislativului românesc. Cel puțin două lucruri sînt, însă, cum nu se poate mai clare: falsul interes al copiilor-ceangăi pentru limba care se încearcă a li se impune și, în directă legătură, stimulentele materiale care o susțin. Dispărînd acestea, reacția este imediată și generală: renunțarea la cursuri. Efectele s-au putut vedea și din următoarea împrejurare: prezent, zilele acestea, în județul nostru într-o vizită oficială, ministrul Borbely Laszlo – așadar un oficial al statului român, și-a ținut discursurile în limba maghiară (întîmplător, sau premeditat?!) în fața unor asistențe provenind din diverse așezări cu populație catolică, la care erau prezente și oficialități din administrația publică local. Senzația generală a fost aceea că se asista, de fapt, la un spectacol de teatru absurd, întrucît aproape nimeni nu înțelegea perorațiile ministrului. Situație ridicolă și jenantă, din care au avut de pierdut mai ales promotorii maghiarismului cu orice preț.
în aceste condiții, „marea strategie” promovată de liderii AMCM ne determină să credem că problema principală este legată de bunul simț plasat la o distanță foarte mare față de protagoniști, care condideră că ideile fără fundament pot fi aplicate la nesfîrșit. Chiar dacă se dovedesc lipsite de șansă.lică local. Senzația generală a fost aceea că se asista, de

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!