Multi minuitori ai condeiului au asternut în scris încintarea lor fata de frumusetea statiunii Slanic Moldova si despre apele sale tamaduitoare, ca sa afle si altii despre ele si sa mearga sa le cunoasca. Ion Creanga, unul dintre clasicii literaturii romane, de la a carui nastere s-au implinit marti, 1 martie, 174 de ani, a fost si el în citeva rinduri la Slanic Moldova, ca sa faca „feredeie” (bai) si sa bea ape minerale pentru vindecarea betesugului sau. La 16 iulie 1885, ziarul „Liberalul” din Iasi publica o cronica intitulata „Baile de la Slanic”, în care ziaristul si publicistul N.A.Bogdan vorbea despre Creanga zis si „Parintele Smintina”, iar într-o fotografie din acelasi an, în mijloicul a 28 de învatacei si profesori de care se umpluse Slanicul, se afla si Ion Creanga, plin de voiosie si sugubete ziceri. Creanga a venit „pentru bai” la Slanic Moldova pentru prima data în anul 1884, iar în 1885 revine la Slanic pe cind avea 48 de ani, ceva mai bine si în plina verva, dupa cum scria presa vremii: „Spunea povesti, snoave, la masa sau pe drum, sau stind sub un fag. Slanicul era plin de învatatorime si profesorime, care se întelegem înconjurau pe povestitor cu respect si simpatie. Creanga avea o pofta nebuna de vorba si veselie si stimulat de aerul rece si de bai, minca cu o pofta sporita”. In cea de-a doua sa vizita, povestitorul a fost însotit de tinarul N.A.Bogdan, care îi fusese elev cu douazeci de ani în urma. Cind a sosit cu trenul în gara la Tirgu Ocna, „Creanga- scrie G.Calinescu, minca toate felurile de bucate de la birtul garii, spre uimirea celor de fata, si bau jumatate de oca de vin vechi”. Si ce-ar fi putut fi mai relevant pentru acea perioada, plina de boemie, decit niste „bai de umor” la Slanic Moldova cu Ion Creanga protagonist principal, relatate pe larg in Almanahul „Ateneu” din 1989 (incuzind aici si cronica lui N.ABogdan) de catre un „umil” slujitor al marelui povestitor, care de aproape 40 de ani s-a identificat cu destinul lui Ion Creanga, caruia i-a dedicat sase carti si care si-a dat doctoratul din viata si opera povestitorului de la Humulesti. Este vorba despre reputatul profesor universitar doctor Constantin Parascan de la Iasi, de loc din Magiresti- Bacau, care o buna bucata de vreme, a fost si muzeograf la Bojdeuca „Ion Creanga” din Ticaul Iasului, al carei fond documentar a fost constituit încã din 15 aprilie1918, data de la care, Bojdeuca devine primul muzeu memorial de liteartura din România, marcind astfel, începutul muzeografiei literare românesti. Pe tot parcursul acestei saptamini, Biblioteca Judeteana „C.Sturdza” din Bacau, organizeaza impreuna cu filialele din Stefan cel Mare si Bicaz, precum si cu o serie de scoli din judet, un ciclu de manifestari dedicate marelui scriitor Ion Creanga. (Romulus Dan BUSNEA)
Lasă un răspuns