În expansiunea sa demografică și economică, un fenomen care a căpătat o mare amploare în special în ultimii 200 de ani este faptul că omul a pus un accent deosebit pe valorificarea resurselor naturale, motivată în primul rînd de progresul necontenit al științei și tehnicii mondiale. Știm care a fost impactul tehnologiei avansate asupra mediului înconjurător, ca și asupra climei planetei. Un adevărat dezechilibru, o acută criză a mediului ambiant cauzată de agresiunea conștientă mai mult sau mai puțin a omului asupra sistemelor naturale care ne susțin, cu efecte distructive asupra condiției umane. Iată de ce criza ambientală devine nu numai o problemă ecologică, ci și una cu un pronunțat caracter social. Starea mediului în România este destul de critică datorită priorității pe care a avut-o în trecut dezvoltarea industrială, neglijării în mare parte a problemelor de protejare a condițiilor de viață, de ocrotire a mediului și de menținere a echilibrului ecologic. Din datele furnizate de Ministerul Mediului în diverse publicații și reviste de specialitate, există cîteva zone, relevante din punctul de vedere al poluării, supuse degradării zilnice. Din păcate, printre acestea se numără și rezervația naturală Delta Dunării, cu un regim special de protecție, ocupînd locul 1 pe lista obiectivelor cu valoare universală de pe teritoriul României, în baza prevederilor Convenției Internaționale a Patrimoniului Natural și Cultural Universal. De asemenea, calitatea cursurilor de ape din județul Bacău este grav afectată, în special cea a rîurilor Bistrița, Trotuș și Siret, deoarece a fost complet afectată pînza freatică încă din 1986, iar rapiditatea cu care este influențată pînza subterană demonstrează că solul din zonă este saturat de poluanți și nu mai poate reprezenta o barieră pentru reținerea lor prin filtrare. Întinse suprafețe (peste 1000 ha) sînt ocupate de acumulările de resturi menajere și industriale necontrolate pentru care nu se dispune de instalații sau amenajări de neutralizare, ceea ce le face deosebit de periculoase pentru sănătatea publică, în fruntea listei fiind, desigur, Bucureștiul. În privința poluării atmosferice, sîntem printre primii în lume, cu peste 10 tone CO2/ locuitor/an, în Europa de Est media fiind de 8 tone/ locuitor/an, iar media mondială de 3,9 tone/locuitor/ an. Pentru că veni vorba de poluarea atmosferică, printre efectele indirecte, pe termen lung, ale poluării atmosferice este și degradarea stratului de ozon, foarte gravă pentru întreaga omenire, ce a făcut ca ziua de 16 septembrie 2002 să fie declarată de Adunarea Generală a ONU Ziua Internațională a Protecției Stratului de Ozon. Distrugerea treptată a acestui strat din atmosferă de o grosime de cîțiva milimetri, intensifică proprietățile de absorbție ale atmosferei, lăsînd să treacă radiațiile solare în cantități exagerate și revărsînd spre suprafața terestră o mare parte din radiațiile infraroșii. Orice perturbare a echilibrului datorită emisiilor de gaze poluante din activități umane deteriorează pătura de ozon și declanșează efectul de seră, care la rîndul său declanșează alte efecte în lanț: schimbări climaterice (încălzirea accentuată a Terrei), creșterea nivelului mării, prin topirea ghețarilor, ploi acide, poluarea aerului, apei, solului și subsolului, distrugerea resurselor genetice, punînd în pericol viața planetară. Este posibil ca această criză ambientală să se rezolve doar atunci cînd oamenii vor avea acces la datele științifice necesare și care să prezinte exact situația dramatică în care ne aflăm. Există și aici interesul unor guverne de a învălui în ceață datele pentru a masca activitatea unor concerne industriale ce obțin profituri uriașe producînd, însă, o puternică poluare, foarte toxică, cu repercursiuni imediate sau pe termen lung asupra sănătății și vieții oamenilor. Poate că ar trebui să revedem pe Erin Brocovich din filmul cu același nume, rol interpretat magistral de Julia Roberts, cea care a luptat pînă la epuizare pentru a
demasca efectele produse de poluarea unei localități de către un gigant al industriei chimice, reușind în final să adjudece victoria. Pentru ea și pentru toți cei care sufereau deja de boli grave și asta, pentru că fiecare dintre noi are o mare responsabilitate față de soarta planetei. (Romulus Dan BUSNEA)
Lasă un răspuns