Acțiunile RAFO sînt libere de sechestru

Curtea de Apel București a respins joi, 20 iulie, recursul formulat de Parchetul General în legătură cu sechestrul asigurătoriu instituit asupra a 98% din acțiunile Rafo Onești, deținute de acționarul majoritar Balkan Petroleum. Procurorii s-au opus deciziei de ridicare a sechestrului asigurător instituit de Tribunalul București pe 21 martie, pentru că această măsură viza tocmai firma Balkan Petroleum, administrată de Marian Iancu, și nu pe noul proprietar (încă nerecunoscut și de Autoritatea pentru valorificarea Activelor Statului) al rafinăriei, Calder – A International. Prin sentința de joi, Curtea de Apel a respins definitiv ordonanța emisă de procurori pe 18 august 2005, dată la care pachetul majoritar de la Rafo era cesionat de mai bine de o lună societății Calder – A. Pe 23 august, și Calder a contestat, în instanță, sechestrul.

Răzvan Orășanu, președintele AVAS, instituție care refuză să recunoască cesiunea acțiunilor Rafo și semnarea contractului de novație în acest sens, a declarat ziariștilor că AVAS nu a primit nicio notificare oficială din partea instanței cu privire la ridicarea sechestrului. „Noi ne menținem poziția: așteptăm de la cele două firme toate documentele pe care le-am solicitat și în primăvară. Pînă acum nu am primit nimic” – susține, în continuare Orășanu. Președintele AVAS face referire la un set de documente pe care le-a cerut reprezentanților Calder, prin care pretinde că s-ar putea demonstra că firma are bonitate, deci că dispune de fondurile necesare derulării programului de modernizare a rafinăriei oneștene, deși Calder a băgat și pînă acum peste nouă milioane de doalri în modernizare de mediu și tehnologică la rafo, chiar fără să aibă certitudinea că rafinăria va fi a ei. De asemenea, AVAS așteaptă și acum un plan de afaceri privind activitatea rafinăriei și rambursarea datoriilor către bugetul de stat, deșți Calder, administratorii și sindicatul de la rafo spun că acestea au ajuns de mult pe masa președintelui AVAS, iar în Programul de reorganizare administrativă prin care trece rafinăria și din care au mai rămas mai puțin de șase luni, asemenea documente au fost cerute de judecătorul sindic. Tot conform declarațiilor date presei, joi, Orășanu a dat iar cu bîta în baltă, crezînd că a găsit explicația pentru înverșunarea cu care se opune la rezolvarea problemei de la rafo. „Am solicitat să ni se explice și de ce Calder nu dorea preluarea acțiunilor în noiembrie 2005, apoi în ianuarie s-a răzgîndit și și-a reafirmat intenția de a cumpăra – a spus el. Mă miră un pic faptul că cei de la Calder au ales să discute cu noi prin avocat și că proprietarii nu au venit niciodată să-și prezinte personal intențiile”. Orășanu minte. Cu circa o lună în urmă, managerul Calder, Uri Bider, a stat degeaba la ușa președintelui AVAS, pentru că acesta nu a avut timpde reprezentanții companiei și de cei ai Rafo, care se aflau tot acolo. AVAS este unul dintre creditorii importanți ai rafinăriei, avînd de recuperat o creanță de 7,28 milioane de dolari, dar Rafo înregistrează cele mai mari datorii la Ministerul Finanțelor. Agenția Națională de Administrare Fiscală are de recuperat o datorie „istorică” de 8.700 de miliarde de lei vechi.
Tot joi, rafinăria din Onești a fost vizitată și de premierul prezidențial Theodor Stolojan, care după întîlnirea cu administratorii și sindicaliștii a declarat că această societate este viabilă și că instituțiile statului care nu intervin pentru rezolvarea problemeleor ei (între care și datoria istorică, pe care Calder spune că este dispusă să o plătească integral) vor purta o mare responsabilitate. „Eu voi prezenta situația așa cum am văzut-o, președintelui Traian Băsescu, care ar putea face o solicitare Guvernului. A mai făcut-o și anul trecut, cînd erau alți miniștri în Guvern. Și atunci a cerut rezolvarea problemelor”. Stolojan a mai spus că s-a convins că dacă problema nu va fi rezolvată pînă la sfîrșitul anului, Rafo ar putea intra automat în faliment. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!