Adevărate „incubatoare” de viruși

Sute de școli condamnate la mizerie

• în mediul rural, mai mult de jumătate din școli nu îndeplinesc condițiile pentru autorizarea sanitară n peste o sută de unități nu au grup sanitar corespunzător normelor sanitare minime n aceasta este una dintre cauzele principale ale îmbolnăvirilor cu hepatită A n conducerea Direcției de Sănătate Publică pune pe umerii Inspectoratului Școlar Județean responsabilitatea funcționării în continuare a unităților de învățămînt neautorizate

Sute de școli din județ sînt lăsate să funcționeze în continuare fără să îndeplinească minime norme sanitare, deși de ani buni se prezintă riscurile la care sînt expuși elevii și profesorii, deopotrivă. Direcția de Sănătate Publică avertizează în fiecare an că mizeria poate duce la îmbolnăvirea celor care le frecventează, însă primarii, cei care ar putea remedia situația, ridică din umeri și se plîng de lipsa fondurilor. în ciuda tuturor avertismentelor, școlile cu probleme majore funcționează nestingherite. E un cerc vicios, iar autoritățile, fie nu vor, fie nu pot să „rupă pisica în două”.
Chiar dacă numărul celor care nu corespund acestor norme a mai scăzut, totuși, aproape jumătate din unitățile de învățămînt se mențin printre cele neautorizate. Din cele 1.073 de școli, grădinițe, licee și unități speciale din județ, doar 546 au autorizație sanitară de funcționare. Marea majoritate a celor neautorizate sînt în mediul rural. Astfel, din cele 804 școli și grădinițe din comunele județului, numai 334 dețin autorizație sanitară de funcționare. Din restul de 470, un număr de 211 nu au depus documentația în vederea autorizării deoarece conducerea lor este conștientă că unitatea nu îndeplinește condițiile, iar 259 au făcut demersurile necesare pentru obținerea ei, dar Direcția de Sănătate Publică (DSP) le-a respins cererea, pentru că nu se conformează unuia sau mai multor criterii.

Și școli de la orașe care nu au autorizații sanitare

Inspectorul școlar general adjunct Brîndușa Popescu spune că numărul școlilor fără autorizație se schimbă de la o lună la alta. „Sînt unități de învățămînt a căror autorizație de funcționare expiră, să spunem, peste cîteva săptămîni. Pînă cînd se adună din nou toate actele necesare la dosar și pînă cînd este eliberată o nouă autorizație de funcționare se mai pierde ceva timp. Este și motivul pentru care se întîmplă ca și unele școli din oraș să apară în evidențele noastre ca neavînd autorizație, deși situația de la fața locului nu impune acest lucru”, spune Brîndușa Popescu. Un caz de acest gen se înregistrează acum la Școala generală „Constantin Platon” din Bacău. Ileana Călugăru, directorul respectivei unități de învățămînt, spune că vechea autorizație a expirat anul trecut în luna octombrie, iar o alta este acum în curs de eliberare. „Pentru a putea obține o nouă autorizație, toate cadrele didactice din școală trebuiau să aibă analizele făcute, în clădire trebuia să fie curățenie, iar stocurile de materiale dezinfectante trebuiau să fie cele corespunzătoare, iar triajul copiilor trebuia să fie încheiat. Ultima dintre etape a fost acum îndeplinită. Copiii au venit din vacanță, au fost verificați de cadrele medicale din școală și nici unul nu a fost descoperit ca fiind bolnav”, a mai punctat directorul Ileana Călugăru. Dincolo, însă, de aceste cazuri particulare, deficiențele existente în școlile din mediul rural sînt reale și nu vor putea fi remediate prea curînd.

WC-ul, cuiul lui Pepelea

Cum era de așteptat, cele mai multe școli din mediul rural nu au reușit să intre în posesia autorizației din cauza grupurilor sanitare. Nu mai puțin de 117 unități nu au un WC corespunzător, unele dintre ele neavînd nici măcar unul din scînduri. Alte 67 au mobilierul deteriorat, iar 31 nu dispun de spațiu suficient care să le asigure elevilor aerul necesar. în alte 41 de școli și grădinițe, iluminatul din sălile de clasă este necorespunzător, 21 au pereții fisurați, iar la 13 acoperișul este degradat mai mult sau mai puțin. Potrivit situației de la DSP, la Școala din satul Fundu Tutovei, comuna Plopana, nu funcționează hidroforul și, ca urmare, la grupul sanitar nu este apă. La Școala din Bijghir-Buhoci, la momentul verificării unității de către inspectorii sanitari „nu exista sursă de apă pentru spălatul pe mîini, iar grupul sanitar era degradat”. Cît privește Școala din satul Valea lui Ion, comuna Blăgești, nu erau substanțe dezinfectante și grupurile sanitare erau defecte. „Rezolvarea unei părți din aceste probleme implică alocarea unor sume mari de bani, dar multe depind, pur și simplu, de spiritul gospodăresc al primarilor comunelor și al directorilor de școli”, declară doctorul Marin Buștuc, director adjunct al DSP.

Clădiri care trebuie dărîmate

Printre școlile neautorizate se află și cea de la Spria-Colonești. De altfel, în această comună și școala de la Satul Nou nu se încadrează în normele sanitare. Revenind la Școala Spria, aceasta nici nu va reuși curînd să intre în posesia autorizației. „Cea mai gravă problemă la noi este a Corpului B. Arată rău, într-adevăr. Este din paiantă, are pereții înclinați în interior și tavanul este făcut din bîrne. Clădirea trebuie reabilitată din temelii. Apoi cu toaleta nu avem cum să rezolvăm. în spatele școlii avem doar trei metri de teren. Așa că, WC-ul trebuie făcut pe terenul vecin, care este al unui localnic. âl vom face din lemn, dar va trebui să avem acceptul proprietarului”, declară Constantin Cazacu, directorul Școlii Spria. Din lista lungă a școlilor cu hibe reținem că, în comuna Blăgești 13 unități nu au autorizație, în Sascut și Răchitoasa – cîte 12, în Motoșeni – 11, în Podu Turcului, Vultureni, Nicolae Bălcescu și Agăș – zece, în Secuieni, Balcani și Ștefan cel Mare – nouă etc. în comunele Orbeni și Huruiești, unui număr de cîte patru unități le-a fost respinsă cererea de autorizare, la Poduri și Urechești – la cîte trei, și lista este mult mai mare.

Bolile îi pîndesc la tot pasul pe școlari

Firesc, în condițiile în care de ani buni sute de școli nu reușesc să obțină autorizația, se pune întrebarea de ce, atunci, nu sînt închise? Pus în fața acestei întrebări, doctorul Marin Buștuc, director adjunct al DSP, declară: „încă nu avem școli care să fie pe punctul de a se dărîma, ca să le închidem. Deficiențele existente sînt remediabile. De aceea, noi am trimis o adresă conducerii Inspectoratului Școlar General, în care îi atragem atenția că funcționarea acestor școli presupune riscuri majore atît pentru elevi, cît și pentru profesori și că întreaga responsabilitate revine persoanelor care acceptă acest lucru. Sînt pereți fisurați, la unele clădiri structura de rezistență este afectată, grupurile sanitare sînt defecte, și o parte din școli nu au nici măcar un recipient cu apă din care să se spele copiii. Unele din aceste deficiențe pot provoca o serie de boli”.
Cunoscută ca boala mîinilor murdare, hepatita de tip A este afecțiunea care cel mai mult atacă școlarii. Pînă în noiembrie, anul trecut s-au înregistrat 140 de cazuri. Alte 1.708 au fost cazuri de boală diareică acută cauzată tot de lipsa de igienă. (Elena ȚINTARU, Elena SOLOMON)or trebuia să fie încheia

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!