Admiterea în facultăți (II)

în condițiile în care, în ultimele decenii, universitățile au apărut ca ciupercile după ploaie, cele de stat fiind înființate de regimul comunist mai în fiecare capitală de județ (unele chiar și în sate, cum ar fi Crevedia) – de unde au ieșit cadrele necesare „construirii societății socialiste” (ingineri și profesioniști) ca pe bandă rulantă, nu se punea problema alegerii facultății preferate. Și totuși, criteriile alegerii (azi, ca și în trecut) le au părinții tinerilor bacalaureați. Pe vremea mea, de pildă, popa Iorgu din satul natal și-a dorit ca cei trei copii ai săi să devină medic și farmacist (cele două fete) și avocat (singurul băiat), fără să țină seama de preferințele lor. La fel și cîrciumarul din sat, l-a trimis pe feciorul său tot în avocatură, deși el avea înclinații vădite spre literatură, colaborînd încă din liceu la reviste din Capitală. Eu însumi eram destinat de mama, încă din perioada liceului, să devin popă în sat, în locul lui popa Iorgu. Și-n acest scop, duminicile, mă ținea îngenuncheat în spatele Sfintei Mese din Altar și mă punea să spun „Tatăl nostru” sau „Crezul” în fața Ușilor âmpărătești. Iar pentru cultura mea generală, îmi dădea din biblioteca sa, să citesc, cărți religioase din colecția „Ia și citește”. Norocul meu că mama a întîrziat cu depunerea actelor la seminarul din București și, vrînd-nevrînd m-a înscris la Colegiul Național „Sf. Sava”, amăgindu-se că pot urma teologia și după terminarea liceului. Numai că, după ce am luat Diploma de Bacalaureat și după ce îi dovedisem înclinațiile mele literare, publicînd în reviste primele mele încercări de proză, mama m-a lăsat să mă descurc singur de-aici încolo, renunțînd la gîndul de a mă vedea popă în sat…
Este un fapt recunoscut de toată lumea că tinerii bacalaureați, din trecut ca și de azi, pot avea de ales între facultăți din orice domeniu: tehnic, economic, agricol, medicină, limbi străine, artistic, sau universitar-pedagogic, unde își pot realiza visurile de afirmare profesională. După cum alții și-au dovedit înclinațiile spre învățarea limbilor străine (franceza, engleza, germana, italiana), și ca atare pot opta pentru facultățile de științe ale comunicării, jurnalism, relații internaționale. Domenii în care, în prezent și-n viitor, se simte nevoia, mai ales în perspectiva intrării României în Uniunea Europeană. Și poate tocmai de aceea admiterea în aceste facultăți este mai dificilă și cu examene „grele”.
Indiferent de opțiune și de profilul facultății preferate, orice „ghid” de admitere le cere tinerilor bacalaureați, anul acesta, să respecte regulile sau „cei 12 pași pentru admiterea în facultate”, ce trebuie să știe candidatul înainte și după susținerea probelor de admitere, publicate de ziare. Iar în ceea ce privește prevederile Vademecum-ului după admiterea în facultate și modul cum vor fi rezolvate, vom reveni în articolele viitoare. (Marin COSMESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!