Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR si Academia de stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti” au organizat, la sfirsitul saptaminii trecute, conferinta „Biotehnologii agricole – noi plante modificate genetic pe piata Uniunii Europene”. Participantii – ne-a informat Daniel Ciobanu, presedintele Asociatiei Judetene a Producatorilor Agricoli Bacau, membra LAPAR – si-au exprimat sprijinul ferm pentru utilizarea biotehnologiilor agricole ca parte intergranta a politicii agricole a Romaniei si au solicitat guvernului si parlamentului un dialog permanent cu comunitatea stiintifica, cu asociatiile fermierilor, cu reprezentantii industriei biotehnologice, bazat pe argumente stiintifice si economice. Oamenii de stiinta si producatorii agricoli au analizat, in fapt, oportunitatea cultivarii in Romania a cartofului Amflora, o planta modificata genetic.
Reuniunea de la Bucuresti a adoptat o rezolutie dupa dezbaterea care a avut loc in conferinta, in care au aratat ca utilizarea responsabila, timp de 15 ani, a biotehnologiilor agricole a avut un impact pozitiv: o calitate mai buna a vietii, venituri mai mari pentru fermieri si un mediu mai sigur. S-a solicitat cresterea investitiilor publice si private in cercetarile de biotehnologie agricola, in ameliorarea plantelor. Cartoful Amflora a fost adoptat in cultura si Uniunea Europeana, dupa 12 ani tatonari, tensionate datorita opozitiei organbizatiilor ecologiste, dar si a unei parti din mediul de afaceri din agricultura si chiar a consumatorilor.
Comisia Europeana a spus „da”
Comisia Europeana a autorizat pe 2 martie cultivarea, in statele UE, a unei culturi de cartof modificat genetic de la producatorul german BASF. Cartoful “Amflora” a fost avizat de Agentia Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) in iunie 2009, aceasta spunind ca „nu au aparut dovezi stiintifice care sa determine ca panelul de avizare al EFSA si-a schimbat opiniile fata de gena marker”. Obţinerea cartofului Amflora a fost inspirata de industria europeana a amidonului. Europa este un producator important de amidon din cartof. „Spre deosebire de amidonul din griu si din porumb – sustin oamenii de stiinta -, amidonul din cartof este mai valoros pentru ca are greutate moleculara mare (ceea ce-i confera excelente proprietati de îngrosare), iar la extractie este însotit de cantitati mai mici de grasimi si proteine. Aproape toate amidonurile au doua componente: amilopectina, polizaharid cu greutate moleculara mare, puternic ramificat, cu excelente proprietati de îngrosare, si amiloza, molecula lineara, mai mica. Aceasta din urma gelifica. Prezenta amilozei în proportie de 20% în amidonul cartofului convenţional limiteaza utilizarea lui industriala”. Separarea celor doua componente, amiloza si amilopectina, nu este economica, astfel încit amidonul industrial trebuie mai întii modificat chimic pentru reducerea tendintei de gelificare. Prin modificare genetica, BASF Plant Science a creat cartoful cu un amidon alcatuit în proportie de 100% din amilopectina. Acest amidon este folosit în scopuri tehnice, în industriile hirtiei, adezivilor si textila, iar deseurile se pot folosi la hrana animalelor.
Cine se opune?
Grecia, Luxemburg, Ungaria, Austria si Italia au anuntat ca vor sa interzica introducerea in cultura a cartofului modificat genetic Amflora. Ministrul Sanatatii din Luxemburg a spus ca vrea sa activeze clauza de salvgardare pentru interzicerea noului cartof. Ministrul italian pentru Politica Agricola, Luca Zaia, a adus in discutie aceeasi clauza de salvgardare. De asemenea, grupurile ecologiste au acuzat Comisia ca ignora riscurile reprezentate de organismele modificate genetic pentru oameni, animale, dar si mediu. La noi, Ministerul Agriculturii este prudent fata de autorizarea cultivarii OMG-urilor, a declarat, ministrul Mihail Dumitru, precizind ca avizarile favorabile se vor emite doar pe baza unor “evaluari stiintifice solide” si a demonstrarii unor avantaje economice certe. Judetul Bacau nu figureaza pe harta zonelor in care se cultiva masiv plante modificate genetic, cum sint destule in Romania, dar astfel de culturi exista. O buna parte dintre agricultori sustin aceste culturi si este de inteles, pentru ca cheltuielile pentru intretinerea lor sint mult mai mici. Este de asteptat, astfel, ca, incet-incet, culturile de OMG sa se extinda.
Lasă un răspuns