Alegi, dar de unde?!

Ștefan RADU

Nu știu dacă vi s-a întîmplat să mergeți la un restaurant cu pretenții și, atunci cînd ați deschis meniul oferit de chelner, să descoperiți că nu prea aveți ce alege. Ori mîncăruriel sînt comune, ori lista este prea scurtă… Ceva asemănător am impresia că se întîmplă acum cu ofertele partidelor intrate în campania electorală. La Bacău, consemnăm faptul că prima formațiune care a prezentat listele complete de candidați este Alianța Dreptate și Adevăr, singura organizație – deocamdată – care propune numai oameni cu domiciliul în acest județ. Diseară, la ora 24, vom ști ce oferă și celelalte partide. Totul este previzibil. Candidații deja au fost anunțați, programele – acolo unde ele chiar există – sînt forfecate de către ziariști și specialiști, iar modificările de ultim moment nu-și mai au rostul. Poate doar la PNG să existe unele probleme după ce presa centrală a anunțat că președintele filialei locale a fost condamnat penal pentru calomnie, ceea ce poate duce la interzicerea prezenței sale pe lista de candidați. Vor decide instanțele abilitate procedura în acest caz, însă oricum nu are mare importanță deoarece acest partid este creditat, la nivel național, cu un procent nesemnificativ.
A venit vremea sondajelor de opinie! Odată cu startul campaniei electorale, asemenea instrumente trebuie analizate cu foarte mare atenție pentru a nu ne lăsa manipulați. Deja s-a petrecut un fenomen ciudat: în ultimele luni, s-a acreditat ideea că în competiția din acestă toamnă ar conta doar două-trei formațiuni. Se vorbește doar despre trei „prezidențiabili” de parcă la B.E.C. nu s-ar fi înscris, legal, nouă! în prim-plan sînt aduși doar Băsescu, Năstase și Vadim, iar din cînd în cînd se amintește despre Becali sau Bella numai pentru a crea un fals reper de comparație net în favoarea primilor trei. De ce nu se vorbește despre Petre Roman? Sau despre Ciuhandu, primarul Timișoarei? Sunt personalități greu de ignorat, cu biografii politice care îi îndrituiesc să aspire la înalta funcție de Președinte al României. De ce ar fi mai puțin interesant Miluț decît un Becali gălăgios și imprevizibil? Cred că noi, jurnaliștii, am căzut în capcana echipelor de manipulare ale marilor formațiuni care – prin sondaje de opinie comandate, comunicate de presă, evenimente atent regizate – au impus teoria conform căreia doar trei sînt candidații cu vizibilitate electorală. Pe cine avantajează o asemenea situație? Cred că singurul care profită de conjunctură este candidatul PSD. Alegătorul este pus să-l compare pe actualul premier cu un lider considerat naționalist și periculos pentru imaginea externă a țării sau cu un om dintr-o bucată precum este Traian Băsescu, cel care uneori este prea zgomotos. O asemenea alăturare poate influența opțiunea nehotărîților care merg pe principiul „vrabia din mînă e mai bună decît cioara de pe gard”…
Strategia reducerii spațiului de opțiune de care poate beneficia alegătorul este agreată de toate marile partide. Ieri, în conferința de presă de la Alianța DA, unul dintre lideri chiar a afirmat că mizează pe această situație creată de presupusa ofertă sărăcăcioasă. Concentrarea votului electoratului și exploatarea nemulțumirilor față de actuala guvernare sînt principalele ținte ale coordonatorilor de campanie de la opoziție. în ce măsură vor fi eficiente aceste strategii, vom vedea peste o lună. însă nu pot să cred că românii nu vor studia – măcar din curiozitate – întreg „meniul” de care dispun. Astfel, formațiuni mai mici pot „fura” din voturi, iar candidați la președinție – astăzi cotați sub unu la sută – să „sară” din grila sondajelor. Ar fi o dovadă că mentalitatea electoratului s-a schimbat, că vremea „nucleelor dure” a trecut și că românii chiar sînt atenți la ceea ce scrie în buletinele de vot.ie comandate, comunic

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!