Am intrat în Postul Crăciunului

Începînd de vineri, 14 noiembrie, și pînă în ziua de 25 decembrie, creștin ortodocșii se află în Postul Nașterii Domnului. Acesta a fost rînduit de Biserică pentru a pregăti credincioșii de serbarea marelui praznic al nașterii cu trup a Mîntuitorului. El aduce aminte creștinilor de patriarhii din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post și rugăciune, în așteptarea venirii lui Mesia Izbăvitorul. Cele dintîi mențiuni despre acest post provin din secolele IV-V, dar la început creștinii nu posteau toți în același fel și același număr de zile. Unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămîni, unii țineau un post mai aspru, alții unul mai ușor. Sinodul local din Constantinopol ținut la anul 1166 a uniformizat durata postului Nașterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărînd ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începînd de la 15 noiembrie.

Se consideră că, postind 40 de zile, creștinii își curățesc sufletele și trupurile și se învrednicesc să primească Cuvîntul lui Dumnezeu, nu scris cu litere, ci întrupat și născut din Sfînta Fecioară. Ultima zi a postului Nașteri, 24 decembrie, numită și Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decît celelalte zile: se ajunează pînă la orele 15,00 – 16,00, cînd se obișnuiește să se mînînce, în unele părți, grîu fiert amestecat cu fructe și miere. În unele părți se ajunează în această zi pînă la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului. Această ajunare amintește totodată postul ținut odinioară de cei care urmau să se boteze, în seara acestei zile, la liturghia săvîrșită atunci în acest scop.

Postul Nașterii Domnului este ținut și în Biserica Romano-Catolică, unde e numit Postul venirii Domnului sau Adventus, dar este mult mai scurt decît la ortodcși. El ține numai trei săptămîni înainte de Nașterea Domnului, avînd zile de post mai aspru miercurea, vinerea și sîmbăta.

Cum ținem postul Nașterii Domnului

Ca fel de postire, postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie (ca și cel al Sfinților Apostoli) și devine mai aspru în intervalul 20 – 25 decembrie. În calendarul ortodox apar zile de luni, marți sau joi, cînd se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea, în acest caz, se dezleagă la untdelemn și vin, sau se mănîncă numai o dată pe zi. Dacă se întîmplă miercurea sau vinerea un sfînt cu priveghere (5, 6, 9, 12 și 13 decembrie) ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă de asemenea la praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea. (Constantin GHERASIM)