Ascensiuni duhovnicești

Sărbătoarea Floriilor

• Intrarea Domnului în Ierusalim n „Vin Floriile cu soare” (V. Alecsandri) n Jertfa supremă de pe Golgota

Prin cuvîntul nostru de astăzi îl întîmpinăm pe Hristos ce vine „întru numele Domnului” să se jertfească smerit pentru a noastră mîntuire. E lume multă în Ierusalim, așa cum este și în Biserică! Oameni veniți din toate părțile lumii la sărbătoarea Pesah (Paște), prezentă în cultul iudaic în amintirea ieșirii evreilor din robia egipteană sub conducerea lui Moise. Mulțimea aflase că Lazăr, mort de patru zile, a fost înviat de Iisus. Vestea aceasta s-a răspîndit imediat în tot orașul. Mulți dintre pelerini nu-L cunoșteau și doreau să-L vadă și pe El și pe Lazăr. Unii s-au dus în Betania chiar în după-amiaza zilei de sîmbătă și s-au întors cu bucurie spunînd tuturor minunea.
A doua zi, duminică, dis-de-dimineață, Iisus, însoțit de ucenici, de Lazăr și de mulțime multă de popor se îndreaptă din Betania spre Ierusalim. Drumul era plin de lume ce venea în întîmpinarea Lui. âl vedeau smerit, dar îmbrăcat în lumina cerească a dumnezeirii Sale. Așezat pe mînz de asină și întîmpinat de cuvinte biblice, Iisus este văzut de popor ca adevăratul Mesia. Toți voiau să-i fie cît mai aproape.
Cu ramuri de finic în mîini, cu mic cu mare veneau să-L întîmpine. Strigătele lor de bucurie și de speranță făceau ca totul și toți să primească pe Cel uns ca Domn al acestei lumi și a âmpărăției lui Dumnezeu. Ulițele orașului Ierusalim sînt pline de mulțimea ce strigă Osana și binecuvîntează pe Dumnezeu. Iisus intră smerit în templu, casa Tatălui, dar și a Sa, în care Duhul Sfînt este permanent prezent. Aici El vorbește mulțimilor, așa cum a făcut-o mereu, învățîndu-le să păzească Legea. Să ne iubim unii pe alții, căci numai așa vom putea fi primiți în împărăția Sa. învățătorul este blînd și smerit, fiind exemplu și se aduce pe Sine jertfă pentru mîntuirea lumii, în mod obiectiv. Spre seară se întoarce în Betania și înnoptează în casa lui Lazăr. E trist acum, știind că cei ce azi L-au primit cu bucurie îl vor urî, vor fi îndemnați de mai-marii poporului trimițîndu-L la moarte. Dar El iubește lumea și cere Tatălui iertare pentru ei. Ca om îl doare păcatul prezent în fiecare dintre noi; și plînge. Vrea să facă voia Părintelui ceresc… să moară; de aceea se aduce pe Sine jertfă pe cruce. Acum se împlinește profeția lui Isaia (cap.53). Dorește să trăiască cu noi și să aline suferința din fiecare, să plîngă și să rîdă, să întindă mîna tuturor ce au căzut și vor să se ridice să meargă mai departe. Dar âmpărăția lui Dumnezeu care este, prin El, în mijlocul nostru aici, pe pămînt, trebuie să fie veșnică în ceruri, unde suntem chemați prin moartea și învierea Sa.
Cu mic – cu mare venim în Biserica Sa, întemeiată prin iubirea jertfei adusă pe Golgota, Să-l întîmpinăm cu bucuria rugăciunii și să primim în suflet, dar și în viață, binecuvîntare. Cu ramuri de salcie și îmbrăcați frumos în haină de lumină cîntăm, în amintirea zilei de azi – „Osana întru cei de sus, bine este cuvântat Iisus Cel ce vine, pentru noi, întru numele Domnului. Amin!” pr. prof. dr. Constantin LEONTE, în mijlocul nostru aici,

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!