Băcăuanii se tem de revenirea inundațiilor

Administrator

Băcăuanii sînt mult mai preocupați de investițiile pe cursurile rîurilor decît pînă acum. După inundațiile catastrofale din vara anului trecut, oamenii au început să conștientizeze necesitatea investițiilor de amenajare a rîurilor. La Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Bacău se primesc lunar peste 20 de plîngeri de la oamenii ale căror gospodării sînt în zone potențial inundabile, iar numărul este în creștere. „Experiența inundațiilor, prin care au trecut în vara anului trecut, i-a determinat pe oameni să fie mult mai atenți cu lucrările care se fac în zona lor. în plîngerile pe care le trimit atît la noi, cît și la Prefectură, Consiliul Județean, primul ministru sau președinte, toți solicită ca în zonele în care locuiesc să se facă investiții. Oamenii vor ca statul să realizeze lucrări, așa încît gospodăriile lor să nu mai fie în pericol”, ne-a declarat Ioan Maftei, directorul SGA Bacău.
Potrivit lui Ioan Maftei, cei mai mulți dintre reclamanții care trimit adrese peste adrese ca să ceară regularizarea cursurilor de apă sau îndiguirea malurilor sînt de pe Valea Muntelui. Și asta pentru că, în ultimii doi ani, Trotușul a făcut ravagii, măturînd sute de case și gospodării, și luînd tribut mai multe vieți. Problema este, spun specialiștii de la Ape, că cei mai mulți dintre reclamanți nu au autorizație de construcție. Dar pentru că, de la an la an, au constatat că inundațiile s-au intensificat, în amploare și ca densitate, ei sînt dispuși să facă tot ce e omenește posibil ca să-și pună la adăpost agoniseala, iar instituțiiile abilitate ale statului, prin investițiile pe care le fac, să le scoată casele de sub efectul inundațiilor. Specialiștii de la Ape spun, însă, că plîngerile trimise de oameni nu pot fi rezolvate doar prin trimiterea unui răspuns, cum este cazul petițiilor obișnuite. Pentru ca solicitările oamenilor să fie rezolvate, Guvernul ar trebui să aloce fonduri de zeci de miliarde de lei vechi, în contul investițiilor.
„în multe zone din județ, pe cursurile de apă, sînt construite foarte multe case vechi, de peste cinci – șase decenii. Dar cursurile rîurilor nu s-au sistematizat de-a lungul timpului. Pentru că în ultimii 15 ani nu s-au mai realizat investiții, acest lucru se face resimțit. Iar fondurile care ar trebui alocate, pentru astfel de lucrări, sînt foarte mari”, mai spune Ioan Maftei. Sume care nu sînt deloc mici. Singurele investiții majore au fost realizate anul trecut, după inundații. Guvernul și Miniserul Mediului au alocat județului Bacău fonduri record, în 15 ani fiind investite doar zece la sută din fondurile alocate anul trecut. Specialiștii Direcției Apelor din Bacău spun că petițiile băcăuanilor nu sînt desconsiderate. „Acestea sînt luate în calcul, la stabilirea priorităților lucrărilor care urmează să fie executate. Lucrările de decolmatare și dirijare a apelor pe axul albiilor se fac în funcție de gradul de afectare, iar un element în stabilirea datelor sînt solicitările venite de la oameni”, mai spune directorul Maftei. (Costinela BREAHNĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.