„Băncile mici sînt atrase în Moldova de sectorul IMM”

Administrator

– La deschiderea sucursalei din Bacău, acum trei zile, ați supranumit, RIB ca fiind „o bancă de nișă”, grefată pe relația cu IMM-urile. Mai spuneați că Moldovei îi sînt specifice asemenea întreprinderi și ați recunoscut județul Bacău ca pe unul dintre cele mai dezvoltate din zonă. De ce, totuși, atît de tîrziu în acest județ, după alte trei „experiențe”, în Suceava, Iași și Vrancea?
– întreprinderile mici și mijlocii sînt motorul economiei și partenerii noștri adevărați. Am venit în Bacău pentru că este un oraș dezvoltat, unul dintre cele mai dezvoltate din Moldova, și se pare că aici avem un mediu economic și comercial bun. Observați numai cîte bănci comerciale sînt în Bacău, 21. Noi, însă, nu am venit aici mai tîrziu, ci cît am putut de repede, după ce ne-am făcut un plan de dezvoltare teritorială.
– RIB este o bancă tînără, dar, paradoxal, are un trecut, o istorie. Care au fost începuturile ei?
– RIB a fost inițial o bancă turcească, filiala lui Summer Bank, o bancă mare. Acum cinci ani a căzut sistemul bancar turcesc, dar la ei în asemenea situații băncile sînt preluate de Fondul de garantare a depozitelor bancare, care le rentabilizează și le revinde. Așa au fost vîndute filialele băncilor turcești aflate în străinătate. Summer avea filiale în România, dar și în Elveția și în Olanda. Filiala din România a preluat-o investitorul american Daniel K Roberts, pe cînd aceasta avea probleme. Primul management, pe vremea lui Summer, nu a fost unul performant. Banca avea, în general, numai clienți turci și arabi. Nu exista, pe vremea aceea, nici legea cu spălarea banilor, nici altele asemenea, iar banca avea un început greoi. Atunci a intervenit Daniel Roberts, care mai are o bancă, Merchants Bank din California. S-a muncit și s-a investit mai mult decît la o bancă nouă, care atunci intra pe piață. în primul rînd a trebuit să renunțăm la clienții vechi și am reușit, iar acum avem peste 90% clienți români, ceilalți străini, dar care nu mai sînt firme de apartament. A fost, deci, o restructurare a clientelei.
– Cu ce veniți să captați atenția IMM-urilor?
– Sîntem o bancă mică, modernă, flexibilă, ne adaptăm foarte ușor la piață. Sîntem o bancă de nișă, cum spuneam, ne adresăm și IMM-urilor, nu sîntem un concurent pentru marile bănci. Conform normelor Băncii Naționale, nu poți avea o expunere mai mare de 25% din capital, care la noi este de 540 de miliarde de lei vechi. Deci, nu finanțăm proiecte de 10 – 15 milioane de dolari.
Noi avem o strategie pentru IMM-uri. Toată lumea cere, în bănci, garanții. Dar există două fonduri mari în România: Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul de Garantare a Creditului IMM. Am încheiat conmvenții cu amîndouă, iar cu Fondul pentru IMM am semnat chiar ieri (1 martie) o convenție prin care se va face și garantarea creditelor și vom și finanța împreună. Noi vom merge cu 60%, ei cu 40%, deci proiectul de finanțare poate fi mai mare, avînd în vedere expunerea noastră, ca bancă. Partea de 40% poate fi garantată cu ipoteci, devine un credit ipotecar. Cred că este o premieră pe piața bancară din România. Vom merge mult pe cofinanțare și putem merge și mai mult spre întreprinderile mici și mijlocii. (Petru DONE)i fina

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.