• fără aprobarea autorităților în domeniu, lăcașurile de rugăciune au suferit modificări care au deteriorat aspectul acestora, făcute chiar și la indicațiile unor preoți
Multe dintre obiectivele de patrimoniu național din județul Bacău au cunoscut, de-a lungul anilor, numeroase intervenții făcute fără aprobările necesare și fără aportul specialiștilor în domeniu. Situații critice în această direcție s-au înregistrat după 1990, îndeosebi la nivelul lăcașurilor de rugăciune ortodoxă. Sub pretextul că „enoriașul vrea așa!”, unii preoți care au slujit ori slujesc în biserici declarate monumente istorice au făcut felurite intervenții, fără a cere acordul specialiștilor în patrimoniu. Rezultatele au fost o adevărată schimonosire a unor valori tradiționale românești. Fenomenul este cunoscut la nivelul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, care a constatat astfel de inovații la nivelul Bacăului. „Se operează modificări asupra monumentelor istorice, fără să existe proiectele necesare, care ar trebui realizate de specialiști în domeniu. De asemenea, acestea trebuie să fie aprobate de o comisie regională ori, în cazul unor intervenții mai deosebite, de o comisie națională. Din păcate, au fost destule cazuri în care fiecare a acționat după cum îl taie capul. Am întîlnit biserici în care picturile sau icoanele tradiționale au fost înlocuite cu altele noi, lipsite de orice valoare, iar cînd am întrebat preotul, ni s-a răspuns că «așa vor enoriașii»”, ne-a declarat Constantin Donea, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bacău (DJCCPCN).
Unul dintre cazurile pe care specialiștii de la Direcția de Patrimoniu din Bacău le-au întîlnit în ultimii ani a fost cel de la biserica din Tîrgu Trotuș, unde intervențiile moderne au schimbat imaginea lăcașului de rugăciune. „Acum cîțiva ani, la biserica din Tîrgu Trotuș, un cunoscut și reprezentativ monument istoric din județul Bacău, s-a adăugat un pridvor cu chiuvetă și faianță, ceea ce este cu totul anormal pentru un obiectiv de patrimoniu”, a mai spus directorul Donea. Cu sau fără buna știință a slujitorilor bisericești, intervențiile neautorizate afectează serios imaginea monumentelor. „Consecințele sînt foarte grave pentru că, în primul rînd, scade valoarea monumentului. Totodată, sînt cazuri cînd, dacă se intervine structural, se deteriorează serios tot monumentul”, a adăugat Constantin Donea.
Pînă în prezent, toate aceste agresiuni asupra monumentelor istorice au fost sancționate doar verbal de către DJCCPCN. „Nu am dat pînă acum nici o sancțiune. În opinia noastră, problema este că oamenii trebuie să conștientizeze valoarea patrimoniului pe care îl au în administrare. Un monument istoric nu aparține unei singure persoane sau unui grup de oameni, ci întregii țări”, a conchis Constantin Donea. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns