Buhușenii ar putea trăi din turism și artizanat

Buhuși, „orașul care trage să moară”, cum a fost numit recent într-un articol apărut în ziarul nostru, face în această perioadă obiectul unui parteneriat local, creat de autoritățile băcăuane în cadrul proiectului Phare 2003 „Suport pentru Ministerul Muncii privind Elaborarea și Implementarea Politicilor de Ocupare a Forței de Muncă”. Daniela Balan, purtător de cuvînt la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), spune că Parteneriatul Local va descoperi problemele cu care se confruntă buhușenii și, pentru patru cele mai importante din punct de vedere al ocupării forței de muncă, se va trece la etapa următoare, o analiză specială axată pe puncte tari și slabe. Participanții la acest proiect au concluzionat că principalele probleme pe care le pune Buhușiul sînt investițiile în infrastructură și în agricultură, mediul de afaceri și instituțional, atragerea de investitori străini pentru fabrica Stofe Buhuși, dezvoltarea spiritului de afaceri, calificarea forței de muncă și valorificarea potențialului turistic.
Și mai interesantă s-a dovedit a fi analiza realizată de Parteneriat cu privire la aspecte concrete din Buhuși. „Printre punctele tari amintim infrastructura școlară, populația numeroasă, tradiția în sectorul textile, existența unor ONG-uri în comunitate, poziția geografică favorabilă, existența unui spital în oraș, prezența unor obiective turistice, spații neutilizate în incinta fabricii de postav”, a precizat Daniela Bălan. Puncte slabe, a dezvăluit analiza, ar fi numărul mare de persoane care muncesc la negru, puterea mică de cumpărare, gradul ridicat de sărăcie, rețeaua de apă, caracterul monoindustrial al localității, puterea economică scăzută a agenților economici locali, migrația masivă a forței de muncă spre străinătate, comunitatea romă cu probleme, numărul redus al persoanelor cu calificare, localnicii fără acte de identitate, locuințele insalubre.
Oportunitățile identificate se referă la potențialul piscicol al zonei, la spațiile neutilizate din incinta fabricii, posibilitatea creării unui parc industrial, a unui centru de formare și reconversie profesională, a unor centre de servicii sociale, a unor pensiuni turistice. Transformarea „blocului NATO” în bloc de locuințe sociale ori a căminului, deținut actualmente de o firmă privată, în cămin de bătrîni, precum și dezvoltarea unor ferme agricole ecologice, a unor activități de artizanat cu profil religios, pe lîngă mănăstirile din zonă, deschiderea unei fabrici de elemente prefabricate ar fi cîteva soluții. Constrîngerile descoperite în zonă țin de posibilitățile reduse de cofinanțare a proiectelor de către autoritățile locale sau de atitudinea negativă a investitorilor față de o zonă cu probleme generate de conflictele între români și rromi. La următoarea întîlnire a Parteneriatului local va participa și un expert al Uniunii Europene, Maria Rauch. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!