Buhuși, orașul care trage să moară

Orașele pot reacționa uneori precum ființele care le-au ridicat. Ca și noi, oamenii, ele pot muri dacă un rău le afectează inima economică, reprezentată de obicei de un agent economic foarte mare. în orașul Buhuși, inima economiei a fost vreme de decenii fabrica de stofe. în ultimii ani, restructurarea acesteia a determinat decăderea localității, care la ora actuală supraviețuiește la limita sărăciei și a ruinei. Stofe Buhuși, cîndva una dintre cele mai puternice unități de profil la nivel european, întreține speranța oamenilor prin platforma sa industrială care, consideră autoritățile din zonă, ar fi un punct de atracție pentru investitori și, deci, o șansă de salvare a orașului situat pe drumul care leagă Bacăul de Piatra Neamț.

Agonia Buhușiului

Potrivit datelor furnizate de administrația locală și celor observate la fața locului, situația orașului Buhuși este, în acest moment, aproape disperată. „Decăderea a început aici în 1995, din cauza restructurării personalului de la fabrica de postav. în 1998 s-a solicitat acordarea statutului de zonă defavorizată, însă acesta a revenit Comăneștiului. în 2001, am repetat cererea la București, dar aceasta a fost respinsă, deoarece nu îndeplineam condiția ca rata șomajului să depășească media pe țară”, a povestit primarul Ionel Turcea. în acel an, începea o migrație masivă către străinătate a forței locale de muncă. în acest moment, circa 50 la sută din populația activă a localității este plecată la muncă peste granițe, mai ales în Italia ori Spania, și revine acasă cam o dată într-un an. „Unii dintre ei au cumpărat mai multe locuințe și astfel o mulțime de apartamente stau goale și se degradează sau ne creează nouă probleme precum, de exemplu, pierderi de apă pe care ajungem să le plătim în locul lor. Pe unele scări mai sînt locuite numai 2-3 apartamente”, a mai spus edilul.
Dintre cei rămași acasă, circa 1100 trăiesc din ajutor social și cinci sute sînt înregistrați ca șomeri. „22 de buhușeni aflați în căutare de serviciu urmează la ora actuală cursuri în domeniile construcții și confecții. De la începutul anului, în oraș s-au acordat prin punctul nostru de lucru 945 de repartiții”, a declarat Daniela Balan, purtătoare de cuvînt a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bacău.

O treime din oraș, în frig

Sărăcia locuitorilor este parcă și mai hidoasă asociată cu problemele ridicate de distrugerea infrastructurii. „Circa 50 la sută din cantitatea de apă pompată în rețeaua de alimentare a orașului se risipește din cauza instalațiilor vechi și necorespunzătoare. De altfel, o zecime din populație este debranșată de la această rețea: unii, deoarece urmau să plece în Occident și au solicitat ei debranșarea, alții forțat, deoarece nu plătiseră apa de ani de zile”, a explicat Ionel Turcea. Sistemul de încălzire centralizată a fost oprit total anul trecut, numărul prea mic de abonați nejustificînd cheltuielile prea mari ale furnizorului. în vreme ce unii și-au rezolvat această problemă, montîndu-și centrale termice de apartament, alții îndură, doar ei știu cum, gerul iernii. „Circa 30 la sută din populație nu are teoretic nici o sursă de încălzire, în afară de aragazuri și reșouri. însă cea mai mare problemă o constituie rețeaua de străzi din oraș, în cea mai mare parte stricate. Mi-e rușine că sînt primar din cauza asta”, a mai afirmat șeful administrației locale.

Banii la CAR-ul pensionarilor, mai mulți decît cei de la buget

Incredibil, dar adevărat, bugetul lunar al Consiliului Local din Buhuși este mai mic decît suma totală cerută într-o lună de pensionari de la Casa locală de Ajutor Reciproc (CAR). „Bugetul pe administrație se ridică lunar la circa 330.000 lei noi, cu venituri în special din taxe și impozite și fonduri de la Consiliul Județean și cheltuieli cu iluminatul public, întreținerea școlilor, reparații curente, salarii sau investiții”, a precizat Turcea. „Luna trecută, am acordat împrumuturi unui număr de 333 de pensionari din oraș, suma totală ridicată de aceștia de la noi fiind de 370.000 lei. Motivul pentru care ni se adresează bătrînii din zonă este în general nevoia de a-și completa veniturile cu care, de cele mai multe ori, nu fac față cheltuielilor”, a declarat șeful CAR Buhuși, Neculai Vaman.
în fine, la capitolul locuri de divertisment, orașul stă la fel de prost. în afară de grădina zoologică și de parcuri, oamenilor le rămîn barurile, răspîndite cu generozitate în centru, dar și ele adesea prea scumpe pentru buzunarele buhușenilor.

Speranța vine tot de la Stofe

Mai pot spera buhușenii la vremuri mai bune? Speranța ar veni, cel puțin așa susțin autoritățile, tot de la fabrica de postav. „Stofe Buhuși avea, în 1990, 9.000 de salariați, iar astăzi mai are doar 250. Cu toate acestea, platforma industrială a fabricii, de 11 hectare, dar și 20.000 de metri pătrați de hale, a fost concesionată unei societăți băcăuane aflate în legătură cu diverși investitori străini. Și tot fabrica oferă celor interesați spații de hale total funcționale, cu mai puțin de un euro pe metru pătrat”, a explicat Ionel Turcea. într-adevăr, în incinta fostului colos industrial s-au așezat deja mai multe firme din sectorul textile, precum Isatis, Hiperboreea și Matlascom. De fabrică s-au interesat în ultima perioadă și investitori din China. Potrivit bursei săptămînale a locurilor de muncă a Agenției locale a Forțelor de Muncă Bacău, posturile oferite în acest moment buhușenilor sînt în principal de tîmplari, 25 de locuri, confecționeri de încălțăminte, 40 de locuri, confecționeri de îmbrăcăminte, 20, sau muncitori necalificați, tot 20. „Apariția în zonă a unor societăți de textile ar putea fi exploatată de șomerii cu formare profesională în domeniu, în timp ce alți șomeri s-ar putea califica în această direcție”, a încheiat primarul Turcea. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!