Casa în care a poposit Cuza

Un simbol al Unirii, la un pas de uitare
• casa în care a fost găzduit Alexandru Ion Cuza este una dintre cele mai vechi construcții din municipiul Bacău n din păcate, ca și în cazul altor clădiri vechi, aceasta se află în stare avansată de degradare n „ar fi fost frumos ca acolo să existe un muzeu al Unirii. Avem nevoie de muzee, mai ales acum, cînd Europa vrea să ne viziteze și să ne cunoască trecutul”, a afirmat profesorul Eugen Șendrea

Mai tristă, mai dărăpănată și mai apăsată de povara celor peste 150 de ani de existență. Așa arată casa în care a poposit Alexandru Ioan Cuza, cînd a plecat pentru întîia dată la București. Amplasat în zona centrală a Bacăului, pe strada care poartă numele domnitorului Unirii, nume care i s-a dat imediat după ce acesta a părăsit orașul, fostul conac a început să-și piardă din ce în ce mai mult identitatea. Cu greu mai poate fi zărit între două blocuri cu patru etaje. în ciuda acestui fapt, dacă ai ocazia să ajungi în preajma lui, rămîi impresionat de dimensiunile și proporțiile boierești care îi amintesc originile și valoarea. Patru stîlpi grecești solizi, un frontispiciu măcinat de scurgerea timpului, în bună parte distrus, totul pe un fundal galben-stacojiu. Geamurile deteriorate, acoperișul de tablă ruginită și tăcerea din jur creează impresia unui spațiu lipsit de viață. Doar mașinile, rufele atîrnate pe o sîrmă lîngă casă și cîinele legat în fața ușii de la intrare îți spun ceva despre viață. Nu mai poți să-ți imaginezi că „la acest conac s-au prezentat toți fruntașii cu deputații Bacăului din divanul Ad-hoc și toate autoritățile. Mulțimea a manifestat ceasuri afară, eșind de mai multe ori Vodă ca să le mulțumească”, după cum a scris cronicarul Costache Radu.

„Cu ce ne prezentăm în fața Europei?”

Cum timpul s-a scurs, a rămas doar gîndul că, punct de referință în istoria modernă a Moldovei, conacul boieresc din inima Bacăului merită mai mult decît să fie o casă în ruină. „Clădirea a fost construită în jurul anului 1800 și a aparținut unui boier pe nume Lupașcu, iar acolo s-a adăpostit Cuza, în drumul său spre București. Ar fi fost bine ca acolo să se organizeze un punct muzeistic, un Muzeul al Unirii. Interiorul are un circuit de asemenea natură. Cred că s-ar găsi suficiente piese de epocă pentru a face un astfel de muzeu. A fost chiar și un proiect pe această temă, înainte de 1990, cînd erau în discuție acest conac și cel de la Căiuți. Ulterior, s-a renunțat la ambele variante. Avem nevoie de muzee. Cu ce ne prezentăm noi, băcăuanii, în fața Europei, dacă nu avem case vechi și muzee?”, spune profesorul și scriitorul Eugen Șendrea, expert în patrimoniu. Cum legea nu permite, nici cei de la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural nu mai au ce face acum. „Este în proprietate personală. Clădirea a fost inclusă în lista de patrimoniu, a fost scoasă prin 1997, și iarăși inclusă. Nu se poate face nimic pentru refacerea sau renovarea ei, deoarece proprietarul are drept de preempțiune”, a declarat Mariana Moldoveanu, expert în cadrul DJCCPCN. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!