„Ce va fi, va fi…!”

Bacul se apropie cu pași repezi. Care e starea generala prin clasele de-a XII-a? Cum se va desfășura examenul de bacalaureat anul acesta? A mai rămas puțin pînă la examenul „mult-așteptat”, care le va hotărî elevilor de clasa a XII-a viitorul. Totul de-acum încolo va depinde de felul cum vor face acest pas, ce pune totodată capăt adolescenței. Unii învață zi și noapte, nu mai știu ce înseamnă bairam sau un film bun. Alții însă nu se stresează prea tare. Motivele ar fi că, probabil, sînt siguri că înainte cu vreo trei săptămîni vor reuși să-și pună la punct ceea ce trebuie pentru examen și că va fi de-ajuns. Alții însă nu se obosesc să învețe, decît de ochii profesorilor, pentru că mămicuța sau tăticuțu’ vor avea grijă să ia bacul cu niște note pe care puișorii lor nu le-au obținut în toți anii de școală de pînă acum!

În orice caz, nici unii, nici alții nu știu cum va fi bacul efectiv, ce formă de evaluare va lua. „Această ambiguitate, oscilația și indecizia sînt specifice societății românești. Cît despre forma de examen pe care pun accent profii, nu este una singură și concisă. Unii își păstrează vechiul sistem, alții încearcă să îl abordeze pe cel nou”, precizează Răzvan Burleanu, elev în clasa a XII-a, la Colegiul Național Gh. Vrănceanu. „Profesorii pun accent încă pe examenul clasic, iar testele pe care le dăm în acest mod sînt concepute. Oricum, mi se pare o dovadă de snobism faptul că preluăm chiar și formele de evaluare de la americani „, completează Cristina G. din aceeași clasă. Singurul domeniu „forte” al românilor – cultura – suferă o deteriorare treptată, oamenii întrecîndu-se parcă în cosmopolitism, fiind adevărați elogiatori ai Occidentului.

Se pare că profesorii nu-și fac nici un fel de probleme în ceea ce privește reușita elevilor lor. „Nu vă faceți griji!”, pare să fie îndemnul atît de frecvent al profesorilor pentru elevi, ne comunică Cristina C., elevă a Colegiului Național Gh. Vrănceanu, în clasa aXII-a E. „Nimeni nu știe nimic despre bac, deși mai e foarte puțin timp pînă la marele eveniment! Cît despre grilă, mi se pare o prostie, și mai ales la proba de matematică, întrucît este foarte dezavantajos. Dacă ai greșit răspunsul din cauza unei minore greșeli de calcul, îți scade tot punctajul problemei respective, ceea ce nu reflectă adevăratul grad de cunoștințe al elevului. Ori, dacă s-ar merge pe metoda evaluării clasice, pînă la acea greșeală, s-ar găsi raționamente corecte, care pot fi punctate”, adaugă ea. De asemenea, precizează că „grila este un avantaj pentru cei care nu știu mai nimic, întrucît pot copia cu ușurință sau li se poate sufla în sală.” Roxana Brînză e de părere că „profesorii sînt inconștienți de puținul timp rămas, iar învățămîntul adoptă niște idei în necunoștință de cauză. Ei impun niște criterii de evaluare, care nu știu ce înseamnă cu adevărat, odată aplicate, cu care nu sînt de-acord nici profesorii. Dintre cele două forme de verificare la bac, ar trebui aleasă cu siguranță forma clasică, întrucît aceasta este cea care arată adevărata valoare și realul nivel de cunoștințe al elevului.” În asentiment cu ea este și Cristina F., tot elevă a clasei a XII-a care e convinsă că „va copia la greu”, și care e de părere că „profesorii sînt mai dezorientați ca noi”.

Și elevii claselor a XI-a sînt, de asemenea, stresați de profesori, care le reamintesc în fiecare oră că „examenul bate la ușă” și că pregătirile la diferite discipline trebuie începute de pe-acum, avînd în vedere dificultatea grilelor, dar, „cine știe ce va fi la anu’?!”

Grilă sau nu, evaluare justă sau mai puțin corectă, interpretări și supoziții. Adevărul este că un elev bine pregătit se va descurca bine indiferent de forma adoptată, stăpîn pe propriile cunoștințe reușind să treacă cu brio peste acest examen. (Ioana PAVEL)