Se spune că fiecare meserie are frumusețea ei. Se știe însă că unele meserii sînt mai periculoase decît altele. E greu să spui care dintre ele are gradul cel mai ridicat de risc. Acesta este determinat de specificul activității și, mai ales, de condițiile de muncă în care se desfășoară meseria respectivă. O profesie nu este în sine riscantă. Riscante sînt condițiile și mediul în care aceasta se desfășoară. Meserii cu grad mare de risc sînt cele de miner, artificier, zidari, macaragii, sudori, operator chimist, laborant, tratamentist. La polul opus, adică cu grad aproape zero de risc, stau funcționarii din administrație și din învățămînt. În general, meseriile care implică efort intelectual au un risc scăzut de producere a unor accidente de muncă, care să pună în pericol viața angajatului. Este vorba despre contabili, informaticieni, profesori, dar și de oameni care nu prestează o activitate intelectuală susținută: frizeri, manichiuriste, stiliști, maseuză, vînzători, casieri.
Meserii predispuse la accidente de muncă
Există o gamă variată de meserii. Dar cele care se desfășoară în condiții ridicate de risc sînt job-urile care necesită activitate fizică susținută. Din statisticile Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bacău reiese că cele mai multe accidente de muncă s-au produs în 2001 în construcții – 23 de accidente, extracții petrol și gaze – 20 de accidente, industria lemnului – 14 accidente, industria chimică -12 accidente. Principalele împrejurări în care s-au produs accidentele au fost prinderi, loviri, striviri între mașini și utilaje (24 accidente din care două mortale), căderea de la înălțime (21 de accidente, trei morți), căderea și prăbușirea de materiale și obiecte (17 accidente, doi morți). Analizînd aceste date putem deduce că meseriile care au un grad ridicat de periculozitate sînt în strînsă legătură cu accidentele de muncă.
În construcții lucrează zidari, tîmplari, betoniști, zugravi și toți sînt supuși accidentelor de muncă. Fie că se lucrează pe schelă unde există pericolul căderii de la înălțime, fie că se lucrează jos, unde există pericolul prăbușirii materialelor folosite de cei de pe schele, meseriile din construcții pot fi oricînd catalogate ca periculoase. Dar cele mai periculoase meserii rămîn, și aceasta este și părerea speialiștilor de la ITM Bacău, cele de miner, artificier în mină, lăcătuși mineri care asigură funcționarea instalațiilor de ventilație. „Urmează imediat meseriile acelor persoane care lucrează pe platformele chimice și petrochimice. aici riscurile sînt induse de mediul de muncă: pericol de explozie și de intoxicare la contactul cu diverse substanțe chimice. La aceste substanțe sînt expuși în același mod atît operatorii chimiști care deservesc direct instalațiile cît și personalul auxiliar : laboranți care iau probe, lăcătuși-electrici care verifică instalațiile, personalul care verifică aparatura de măsură și control. Riscul e la fel pentru toți, fie că este vorba de explozie, fie de eșapare de substanțe toxice”, ne-a declarat Ion Barbu, inspector șef la ITM Bacău.
Meserii și boli profesionale
Cele mai frecvente cazuri de boli profesionale apărute în județul nostru sînt silicoza, hipoacuzia și surditatea, boala de vibrații, suprasolicitarea osteo-musculo-articulară. „În ramurile de producție minerit și construcții de mașini există cele mai mari riscuri de apariție a silicozei. Există o legătură clară între condițiile de muncă și bolile profesionale”, ne-a mai spus Ion Barbu. Cele mai expuse meserii la apariția bolilor profesionale sînt: minerii, ajutorii de mineri, vagonetarii, tratamentiștii care lucrează cu băi de substanțe toxice, muncitorii din metalurgie și din construcțiile de mașini, în special curățătorii, sablatorii, polizatorii, dezbătătorii, macaragii și sudorii, muncitorii din industria sticlei, precum și cei care lucrează la prospecțiuni geologice, construcții drumuri și poduri. În anul 2001 s-au înregistrat 22 de cazuri de boli profesionale.
Condițiile de muncă riscante necesită autorizări exigente
Meseriile nu sînt periculoase, ci doar condițiile de muncă în care angajații își desfășoară activitatea. E adevărat că fiecare job necesită eforturi, dar dacă patronii ar respecta normele de securitate și sănătate în muncă, gradul de pericol ar scădea simțitor. De aceea condițiile de acordare a autorizației pe linie de protecția muncii, pentru societățile comerciale în care activitatea presupune un risc crescut, sînt mult mai severe. „Cu cît meseriile au un grad ridicat de pericol cu atît condițiile de eliberare a autorizației de protecția muncii sînt mai complexe și mai exigente”, a mai precizat Ion Barbu. În această categorie intră autorizațiile pentru medii explozibile, care ridică două probleme: autorizarea instalațiilor și utilajelor, precum și a personalului care execută lucrări. Acesta trebuie instruit astfel încît să asigure întreținerea utilajului eliminînd orice risc pentru ceilalți. Este vorba despre ingineri, electricieni, lăcătuși. Instalațiile de ridicat și recipientele sub presiune necesită autorizație de la Inspectoratul de Stat pentru controlul Cazanelor și a Instalațiilor de Ridicat, precum și a personalului: macaragii și fochiști. Aceste autorizații sînt necesare și pentru firmele care care dețin și utilizează substanțe explozive, precum și pentru cele care dețin și utilizează materii explozive, utilizate la minerit. (C.T.)
Lasă un răspuns