Cetatea Tamasidava – devastată de căutători de comori

• un bătrîn din Pîncești spune că trei străini au făcut săpături pe vechile ruine ale cetății • în timp ce umblau „cu niște aparate cu țevi lungi pînă la pămînt”, indivizii au întrebat despre un beci plin de comori

Cetatea dacică Tamasidava, de la Răcătău, a fost devastată din nou de căutătorii de comori. Trei cetățeni străini „înarmați” cu detectoare de metal au făcut săpături pentru a descoperi comorile de sub ruine. Prinși în flagrant de un localnic din Pîncești, urmașii lui Indiana Jones și-au văzut nestingheriți de săpături. Viorel Căpitanu, istoricul care a scos la lumină ruinele Tamasidavei, spune că profanatorii vor continua să-și facă de cap, atîta vreme cît autoritățile nu vor lua atitudine.

Zvonul cum că ruinele cetății Tamasidava au fost din nou călcate de căutătorii de comori ne-au ajuns la ureche cu cîteva zile în urmă. Toată lumea din oraș pe care am întrebat-o despre această întîmplare a ridicat neștiutoare din umeri. Așa că singura soluție a fost să vizităm locul. L-am căutat pe cel care îi depistase pe căutătorii de comori. Omul ne-a confirmat informația după primele vorbe. „Așa este, eu i-am găsit”, a admis Vasile Crețu, din Pîncești. Cînd a auzit că suntem de la ziar și vrem să aflăm ce a văzut la cetate, omul s-a scărpinat nițel după ceafă, dar a a acceptat să meargă cu noi la Tamasidava. „Veniți de la Bacău? Păi a mai fost pe aici domnu’ arheolog Căpitanu cu un coleg, Ursache (directorul Muzeului de Istorie din Roman – n.r.), și le-am arătat și lor ce s-a întîmplat”, ne-a spus bătrînul. După ce am văzut locul călcat de căutătorii de comori, am ascultat povestea spusă de Vasile Crețu.

Era pe la orele prînzului cînd, după ce și-a făcut niscai treburi pe lîngă casă, Vasile Crețu, s-a îndreptat spre Siret pentru a se mai liniști pe malul lacului cu undița în mînă. Cînd a ajuns în dreptul livezii cu nuci, unde se află cetatea dacică Tamasidava, omul a fost cuprins, brusc, de neliniște. „Cînd am ajuns în sectorul cetățuii, am văzut trei oameni, care umblau cu niște aparate pe pămînt. Erau prinse cu baterii la șold și o țeavă lungă pînă la pămînt, pe care o mișcau într-o parte și-n alta. Iar cînd țîuia mai tare săpau cu o cazma. Pentru că erau în drumul meu, m-am dus și i-am întrebat ce au pierdut pe acolo. Mi-au dat un pahar de suc și am început să stăm de vorbă.

M-au întrebat dacă nu știu cumva pe unde «arde pămîntul din cauza comorilor» sau dacă n-am auzit de vreun beci. Le-am spus că mai vorbeau bătrînii înainte de un beci, dar în ziua de azi nu se mai aude nimic. Cînd i-am întrebat ce-i cu aparatul acela, oamenii mi-au explicat că ei caută metale și aparatul îi anunță”, susține țăranul. El a mai remarcat că „oamenii nu prea vorbeau bine românește, ci mai stîlcit”. „De altfel, mi-au și zis că nu-s de pe la noi, ci-s maghiari din Ardeal. Doi dintre ei. Unul era băcăuan, că-l și cunoșteam că are rude pe la Motoc”, a adăugat Crețu.

Cîtă vreme Crețu a zăbovit prin preajma lor, străinii săpau cu cazmaua. „Nu făceau gropi adînci, ci așa de vreo 20-30 de cm. Am stat cam jumătate de oră de vorbă cu ei și după aceea am plecat. De fapt, în urma mea au plecat și ei. Aveau o Dacie verde. Mi-amintesc pentru că au luat-o de-a dreptul prin bucata mea de pămînt”, ne-a mărturisit omul, convins că cei trei căutători de comori n-au găsit mare lucru.

Povestea lui Vasile Crețu despre străinii care au făcut săpături la Tamasidava este reală. Mai ales că zidurile cetății sînt undeva într-un cîmp, departe de ochii lumii. Fără indicatoare la șosea, care să-i îndrume pe cei interesați către monument, fără măcar o cărare, plină de bălării, gușteri și alte asemenea, cetatea Tamasidava arată pe an ce trece mai rău. Așa că oricine poate merge acolo în căutare de comori, fără să se teamă că ar putea fi observați de cineva.

Arheologul Viorel Căpitanu, cel care, pe urmele lui Pîrvan și altor istorici, a descoperit și a săpat pe șantierul de la Tamasidava 35 de ani, așteaptă și el să poată relua săpăturile la cetate. Nu dispune de bani, așa că este obligat să aștepte. „Acești oameni continuă să adune și să depisteze materialele care îi interesează. Practic jefuiesc și distrug ce-a mai rămas din cetate. E clar că, dacă au fost la Tamasidava, se vor duce și la alte cetăți. Săpături făcute de profanatori am mai descoperit și la tumulul din zona livezii de la Răcătău. Este obligația autorităților să rezolve aceste probleme”, ne-a declarat arheologul. Dacă autoritățile din județ vor lua măsuri în această problemă este greu de spus acum. Cert este că pînă acum n-au făcut absolut nimic. (C. GHERASIM)