Dezvoltarea unor proiecte economice de mare anvergură în județul Bacău au prins aripi odată ce Ambasada Chinei în România a luat în vizor oportunitățile de afaceri din zonă și a trimis aici un emisar de rang înalt, pe ambasosadorul său în țara noastră, Excelența Sa domnul Xu Jian. Vizita a avut loc de curînd, prilej cu care au fost dicutate mai multe proiecte, între care cel al parcului industrial de la Hemeiuș, modernizarea și dezvoltarea fabricii Stofe Buhuși și chiar modernizarea Aeroportului Internațional Bacău. Cum de la intenții la relaizare uneori calea este destul de lungă, l-am ascultat pe unul dintre cei mai competenți observatori și comentatori ai acestor eveniomente și al relațiilor româno-chineze, Gabriel Ghelmegeanu, președintele Camerei de Comerț și Industrie România – China.
– Domnule președinte, care este stadiul actual al relațiilor româno-chineze în plan economic? Ce trebuie să vedem mai întîi inclusiv noi, băcăuanii, în acest tablou?
– între România și Republica Populară Chineză există relații tradiționale de colaborare pe mai multe planuri. Relațiile economice au avut, însă, totdeauna o importanță care a fost în strînsă interdependență cu relațiile politice dintre cele două țări. Pînă în anul 1989, relațiile economice erau stabilite prin înțelegeri la nivel guvernamental. Deci, erau planificate și, ca urmare, balanța de plăți era foarte echilibrată. Nivelul de sus al schimburilor a fost atins în anul 1982, cînd în relația reciprocă s-a trecut de un miliard de dolari. După 1989, atît în țara noastră, cît și în China s-a trecut la economia de piață, și a avut loc liberalizarea totală a schimburilor dintre cele două țări. Abia din anul 2002, cînd au fost reînnoite sistematic contactele politice la nivel înalt, urmare a acestor relații foarte bune și relațiile economice au cunoscut o relansare, care a făcut ca volumul schimburilor să crească foarte mult. în 2002 au fost 753 de milioane de dolari, în 2003 am depășit pragul de un miliard, iar în 2004 s-au depășit 1,4 miliarde de dolari. în acest an se speră să depășim 1,5 miliarde. Este foarte interesant că, în 2002, balanța a fost excedentară pentru partea română, cu 50 de milioane de dolari, datorită exportului românesc de componente și piese de schimb pentru telefonie mobilă. în schimb, în ultimul an balanța este total defavorabilă părții române, cu peste 450 de milioane de dolari. în relansarea acestor relații economice, un rol important l-a avut și camera de comerț bilaterală România – China.
Proiectele de marcă cu aport chinezesc bat pasul pe loc
– Cum pot fi relansate aceste relații, ce ar trebui să facem noi?
– în 2002 am adresat personal un memoriu primului ministru cu punctul de vedere al camerei privind necesitatea relansării relațiilor economice dintre cele două țări și cum s-ar putea face acest lucru. Dorința camerei este de a încuraja marile companii chineze să vină în România, cu investiții. Chinezii sînt unul dintre principalii jucători pe piața mondială în achiziționarea de mari companii. Vrem acest lucru pentru a modifica percepția românilor de rînd care în ultima vreme nu au avut ocazia decît de a cunoaște multe produse chinezești de calitate îndoielnică, dar foarte ieftine, aduse în România de mici întreprinzători. Dar proiectele de marcă în România, cu aportul unor mari companii chineze bat pasul pe loc. Există un acord în privința societății de telefonie fixă Posttelecom, a podului de la Brăila și a liniei de centură a Bucureștiului, cu finanțare din partea chineză, în condiții extraordinar de avantajoase. Sînt lucrări de infrastructură, dar de care, în condițiile climaterice din ultima perioadă, avem mare nevoie. O companie chineză este dispusă să vină și pentru coridorul Paneuropean. Aceasta ar asigura și finanțarea, dar nu pentru 60 de kilometri, ci pentru 400 – 500. Și o pot face și repede. China, în momentul actual face cam 3.500 de kilometri de autostradă anual.
– Apropierea de Uniunea Europeană nu este o piedică în acest sens?
– Considerm greșită opinia că datorită drumului pe care îl avem de parcurs, aderarea la Uniunea Europeană, acesta nu este compatibil cu relații comerciale pe relația China sau cu alte țări din afara UE. Sper să nu repetăm greșelile făcute în anii ’90, cînd am pierdut multe dintre piețele estice, pe care astăzi este foarte greu să mai revenim. în acvest context, al complementarității, vreau să vă dau un exemplu: anul trecut, din comerțul total al Chinei, de 1.150 de miliarde de dolari, principalul partener a fost tocmai Uniunea Europeană. Cu 180 de miliarde (16%), înaintea Statelor Unite. Investițiiile chineze în România sînt astăzi foarte mici, aproximativ 150 de miulioane de dolari, ocupînd locul 9 sau 10 în totalul investitorilor străini în țara noastră. Este o cifră foarte mică, pe lîngă potențialul chinez investițional, dar și față potențialul românesc de a asigura oportunități de investiții oamenilor de afaceri chinezi. Investițiile chineze în România sînt în mare majoritate în comerț, dar sînt și în industria lemnului și a confecțiilor și în altele.
Bacăul are unități de investiții atractive
– Ambasadorul Chinei în România, Excelența Sa domnul Xu Jian, a fost de curînd în județul Bacău și a vizitat cîteva obiective economice. Este un semn al deschiderii spre o zonă care ne interesează foarte mult. Ne punem multe speranțe în aceasta. Există perspective de materializare?
– La Bacău, după vizitarea parcului tehnologic HIT Hemeiuș, partea chineză a fost de acord să se discute și despre noul aeroport internațional. Ambasadorul chinez a spus: „Mi-au fost prezentate unități de investiții concrete, foarte diverse, foarte atractive și cu facilități deosebite și sînt convins că vom găsi investitorii de care aveți nevoie”. Pentru a atrage investitori din China, este necesar să prezentăm proiecte concrete, atractive și cu facilități pe care doar administrația locală le mai poate oferi astăzi în România. Cu cît vom prezenta oportunități de afaceri și investiții pe termen lung, cu atît succesul în a atrage investitori chinezi va crește. Noi, din partea administrației centrale, trebuie să colaborăm ca măcar unul dintre marile proiecte care sînt discutate să se realizeze. Ne dorim să existe și o stabilitate legislativă , pentru că numai astfel vom putea întocmi planuri de investiții viabile și eficiente. Și camera noastră de comerț deschide larg ușile și, în strînsă colaborare cu camerele județene, Camera de Comerț a Româniie, cu sprijinul necondiționat al autorităților și al oamenilor de afaceri, să promovăm oportunităților de investiții. (Petru DONE)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.