Condițiile din Penitenciarul și arestul Poliției Bacău, criticate în raportul Avocatului Poporului

Agresiuni asupra deținuților, bătăi între aceștia, ploșnițe, refuz de hrană, acestea sunt câteva dintre fenomenele identificate de o inspecție a Avocatului Poporului în toată țara, inclusiv la Penitenciarul Bacău și Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă. Suicidul reprezintă una dintre cauzele deceselor înregistrate în penitenciarele din România, metoda cea mai des folosită fiind spânzurarea.

Iată câteva dintre constatările Avocatului Poporului menționate în raport:

-Jurisprudenţa CEDO în cauze împotriva României sub aspectul încălcării art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în centrele de reţinere şi arestare preventivă. În cauza Catană împotriva României, reclamantul s-a plâns de relele condiţii pe care a trebuit să le suporte în timpul detenţiei sale în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău, din 19 octombrie 2004 până pe 7 ianuarie 2005, cu încălcarea art. 3 din Convenţie.

În ceea ce priveşte în special spaţiul personal acordat reclamantului în arest, Curtea a constatat că persoana în cauză a suferit efectele unei situaţii de suprapopulare în celule. Reclamantul, care împărţea celula cu alte 3 persoane, dispunea de un spaţiu individual redus de 3,13 m.p., ceea ce era sub norma recomandată de către CPT pentru celulele colective de 4 m.p. de spaţiu vital. Insuficienţa spaţiului vital se pare că s-a agravat în speţă, în special din cauza posibilităţilor foarte limitate de a petrece timp în afara celulei. Astfel, reclamantul era închis mare parte din zi, beneficiind de o plimbare zilnică de o oră şi de dreptul de acces la baie timp de 15 minute pe zi şi acces la duş o dată pe săptămână.

Pe lângă problema suprapopulării din celule, afirmaţiile reclamantului cu privire la accesul restricţionat la toalete sunt mai mult decât plauzibile şi reflectă realităţi deja descrise de către CPT în urma vizitelor sale în centrele de reţinere şi arestare preventivă ale Poliţiei Române. Deşi Curtea a admis că în speţă nimic nu indică faptul că a existat într-adevăr intenţia de a-l umili sau înjosi pe reclamant în timpul detenţiei sale în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău, absenţa unui astfel de scop nu exclude constatarea încălcării art. 3.

Curtea a considerat că în cauză, condiţiile de detenţie pe care reclamantul a trebuit să le suporte pentru o perioadă de două luni şi aproape trei săptămâni l-au supus la o experienţă de o intensitate care depăşea nivelul inevitabil de suferinţă inerent detenţiei, constatând încălcarea art. 3 din Convenţie [Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 29 ianuarie 2013].

–Criteriile de separare a deţinuţilor. Potrivit dispoziţiilor legale, deţinuţii care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului sunt cazaţi separat în cadrul secţiilor de maximă siguranţă.

În cadrul Penitenciarelor Focşani şi Bacău deţinuţii erau cazaţi cu respectarea criteriilor de separaţie, vârstă, sex, regim de executare, grad de periculozitate sau includerea în categoriile vulnerabile (avocaţi, judecători, poliţişti, primari sau alte persoane cu funcţii publice). Includerea în categoria vulnerabili se realiza în baza unor criterii stabilite de A.N.P., cum ar fi, apartenenţa la anumite grupuri cu alte orientări sexuale, apartenenţa la un grup profesional, precum şi alte probleme particulare specifice fiecărui deţinut.

În Centrul Educativ Târgu Ocna persoanele internate în unitate erau repartizate în camere cu respectarea criteriilor de separaţiune în funcţie de vârstă. Când se constata că între anumite persoane internate existau riscuri de agresiune, se luau măsurile necesare de prevenire (cazarea în camere diferite şi intensificarea supravegherii), sau în cazul în care se producea o agresiune a altei persoane, agresorul era mutat la o altă cameră.

–În mai multe penitenciare vizitate s-a constatat calitatea necorespunzătoare a saltelelor, care erau umede, mucegăite sau murdare (spre exemplu, Penitenciarele Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu Jiu, Bacău, Târgu Mureş, Penitenciar Spital Colibaşi).

–În Penitenciarul Bacău, conducerea penitenciarului confirma existenţa ploşniţelor, susţinând că existenţa acestora era cauzată de faptul că unitatea era tranzitată de foarte mulţi deţinuţi din alte penitenciare, astfel că s-a dispus efectuarea deratizării ori de câte ori deţinuţii reclamau existenţa acestora.

-În Penitenciarele Miercurea Ciuc, Bacău, Tulcea, Târgu Mureş, Poarta Albă efectele personale se uscau în camere.

-În Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Teleorman, apa caldă se furniza o dată pe săptămână, în timp ce alte centre respectau prevederile legale referitoare la asigurarea apei calde pentru îmbăiere de două ori pe săptămână (spre exemplu, Centrele de Reţinere şi Arestare Preventivă Iaşi, Neamţ, Vrancea, Bacău, Covasna).

-în Penitenciarul Bacău, unii deţinuţi s-au plâns de cantitatea de hrană primită, în special la capitolul lactate-brânzeturi, conducerea unităţii explicând că fiecărui deţinut îi revenea o cantitate redusă de brânză, conform normelor.

-În Penitenciarul Bacău, cu ocazia vizitării blocului alimentar s-a constatat o aerisire deficitară a acestuia, instalaţia de ventilare nefăcând faţă procesului de pregătire a hranei.

-Cât priveşte dotarea blocurilor alimentare, menţionăm situaţia Penitenciarului Mărgineni, în care s-a constatat existenţa unei aparaturi uzate, ruginite, deteriorate, motivată de lipsa investiţiilor din ultimii ani, precum şi a Penitenciarului Bacău, unde aerisirea blocului alimentar era deficitară.

-Din anchetele efectuate de reprezentanţii instituţiei Avocatul Poporului, a rezultat că una din cauzele deceselor a fost suicidul, în general prin spânzurare, spre exemplu: 3 cazuri înregistrate la Penitenciarul Galaţi; câte un caz la Penitenciarele Craiova, Codlea, Aiud, Bacău, Tulcea.

-Penitenciarul pentru Minori şi Tineri Bacău: în anul 2014, au fost înregistrate trei decese, după cum urmează: un deces la Spitalul TBC Bacău, cu diagnostic stop cardio-respirator; un alt deces prin spânzurare în baia camerei de deţinere; un deces la Spitalul Judeţean Bacău, cu diagnostic stop cardio-respirator.În toate situaţiile, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău şi a fost informată Administraţia Naţională a Penitenciarelor, dar pentru niciunul din cazuri nu au fost primite rezoluţiile parchetului.

– Agresiuni fizice între deţinuţi şi autoagresiuni – Penitenciarul pentru Minori şi Tineri Bacău: au fost reclamate de către deţinuţi agresiuni sexuale din partea altor deţinuţi, dosarele fiind în curs de soluţionare la parchet;

–Refuzul de hrană al persoanelor private de libertate. Forma de protest a refuzului de hrană s-a regăsit şi în cazul persoanelor arestate preventiv (spre exemplu, în Centrele de Reţinere şi Arestare Preventivă: Galaţi, Constanţa, Bacău, Brăila, Caraş-Severin, Călăraşi, Ialomiţa, Hunedoara, Harghita, Iaşi, Neamţ, Olt, Prahova, Vaslui, Botoşani, Cluj, Suceava).

Refuzurile de hrană, în cea mai mare parte, au fost generate de situaţiile juridice în care se aflau persoanele private de libertate (menţinerea stării de arest, nemulţumiri privind desfăşurarea anchetei, nemulţumiri faţă de încadrarea juridică a faptei, soluţii pronunţate de instanţe, motive medicale). Alte motive au mai fost: transferarea din penitenciar pentru audiere, transferul de la un alt centru de arest, lipsa vizitei din partea familiei.

De menţionat, numărul de 10 forme de protest constând în refuzul de hrană înregistrate la Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Bacău şi 9 cazuri la Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Galaţi, motivate de situaţia juridică a persoanelor în cauză.

Spre exemplu, Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Bacău: în perioada 2014, până la data efectuării anchetei, au fost înregistrate 10 cazuri de persoane private de libertate care au recurs la forma de protest a refuzului de hrană. În toate cazurile, refuzurile de hrană au fost motivate de aspecte juridice legate de faptele pentru care erau urmăriţi penal.

–Referitor la agresiunile la care sunt supuse persoanele private de libertate, s-au constatat cazuri de agresiuni la care aceştia au fost supuşi de către personalul penitenciar sau de alte persoane private de libertate (spre exemplu, 18 cazuri la Penitenciarul Spital Jilava; 52 de cazuri în Centrul pentru Minori şi Tineri Bacău).

Raportului special al instituției Avocatul Poporului, intitulat „Condițiile de detenție din penitenciare și centre de reținere și arestare preventivă, factori determinanți în respectarea demnității umane și a drepturilor persoanelor private de libertate”, va fi prezentat oficial pe 17 decembrie, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului.