Consultanții agricoli învață să redea țăranului român demnitatea de țăran

Toți cei 22 de specialiști ai Oficiului Județean de Consultanță Agricolă Bacău au început luni, 3 octombrie, prima serie de cursuri de perfecționare profesională sub îndrumarea Fundației româno-austriece „Semănătorul”. Consultanții sînt pregătiți acum de pe poziția de formatori, astfel încît cele patru module de pregătire prin care vor trece abordează teme referitoare la îmbunătățirea conclucrării dintre producătorii agricoli și consultanți, iar cel de al doilea modul se va axa pe posibilități și metode în munca de consultanță. Dacă aceste două module vor fi susținute de lectorii austrieci la Bacău – primul în această săptămînă, al doilea în luna noiembrie -, al treilea modul va fi predat consultanților chiar în ferme agricole din Austria.

în Austria, timp de o săptămînă, consultanții băcăuani vor urmări producătorul agricol ca întreprinzător. „Vom învăța – ne-a spus directorul Oficiului de Consultanță Agricolă Bacău, Vasile Aichimoaie – prin ce metode și exemple putem convinge țăranul român să devină mai mult decît un simplu producător agricol, să devină un întreprinzător, să-și valorifice produsele obținute pe piață. Cu aceste cunoștințe, ne vom întoarce acasă și vom participa și la al patrulea modul de pregătire, în care chiar noi vom susține cursuri de instruire cu țăranii băcăuani și vom acorda consultanță în probleme de marketing agricol. Va fi un fel de testare a cunoștințelor pe care le-am acumulat, un fel de examen final al acestui curs”.
Dietrich Reitzner, manager de proiect și lector la fundația „Semănătorul”, nu este prima oară în Bacău. Deși locuiește la Viena, are figura tipică a unui fermier occidental. „Am venit aici – spune el – să învățăm și să lucrăm împreună asupra unei strategii prin care se poate îmbunătăți activitatea de consultanță în agricultură. Insistăm mai ales asupra dialogului cu producătorii agricoli. Dialogul este una dintre posibilitățile de a-i determina pe producători să evolueze și vrem să adaptăm metodele la realitatea românească. Dar sînt și alte multe posibilități. Noi, austriecii, avem deja o experiență și înțelegem că nu tot ce e la noi merge și aici. Țăranul român e diferit, ca tipologie, ca mentalitate de țăranul austriac”.

Meseria de țăran trebuie repusă în drepturile ei

Dietrich Reitzner și Fundația „Semănătorul” lucrează de mulți ani în România și au început să cunoască țăranul român. Dar și mentalitatea lui și mai ales opinia despre această meserie ancestrală. Dietrich știe că și la noi, ca și în Austria la un moment dat, apelativul de „țăran” a căpătat un sens denaturat, peiorativ, chiar ofensator. „Să-i fi spus cuiva «țăran» suna ca o înjurătură – spune Reitzner. Dar cu timpul s-a ajuns din nou la sensul adevărat al acestui concept, al acestei noțiuni. Se va întîmpla aceasta și în România, inclusiv printr-o muncă similară prin aportul consultanților agricoli. Ne vor ajuta și fenomene sau procese sociale șoc, cum au fost la voi inundațiile, în care țăranul va fi văzut altfel. în Austria se înțelege acum că țăranul e mai mult decît un om pragmatic. El este un om profund, cu o gîndire și o simțire mult mai sănătoase decît a orășenilor. Astfel, țăranii devin stimați ca atare de orășeni”.
Pregătirea consultanților agricoli în acest sistem se face din anul 2001, după ce s-a semnat un acord bilateral la Ambasada Austriei între Ministerul Agriculturii din România (prin Agenția Națională de Consultanță Agricolă) și cel din Austria (Confederația Președinților Camerelor Agricole din Austria), Fundația româno-austriacă „Semănătorul” și Institutul de Cercetări Agricole Fundulea. Reprezentanții acestor instituții au hotărît ca toți specialiștii în consultanța agricolă din rețeaua națională să urmeze acest curs. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!