– continuare pe toată pagina 3

lucrare de pe Trotuș: detonarea unei stînci pentru lărgirea albiei
are foto „lung1” – Comănești: pod Podei, unul dintre puținele locuri
unde sînt vizibile lucrările Direcției Apelor
are foto „lung2” – Așa arată lucrările de : decolmatare, regularizare,
adîncire de albie și construirea de șenale
are foto „lung3” – Digul de protecție de la Gîrla Morii a cărei paternitate și-o atribuie pe acte Direcția Apelor
are foto „lung4” – Toate lucrările depe Trotuș, inclusiv podurile, sînt
provizorii
are foto „lung5” – Podurile celor de la Ape se colmatează permanent.
Oamenii și-au făcut altele cu de la ei putere
are foto „lung6” – Singurele lucrări vizibile sînt cele ale CFR, ale căror
poduri trec peste cursurile de apă

Direcția Apelor, acuzată că a tocat o avere pe lucrări de mîntuială

Sute de miliarde irosite pe cursurile de apă din județ

Direcția Apelor Siret este pe punctul de a intra într-un imens scandal, generat de modul dubios în care au fost cheltuite sumele uriașe alocate de la București pentru refacerea cursurilor de apă din județul nostru, ape care au avut de suferit după inundații. Direcția Apelor a primit, în 2005, imediat după catastrofă, 220 de miliarde de lei, pentru investiții. Banii puși la bătaie au ajuns în buzunarele unor firme care trebuiau să execute lucrări durabile. în realitate, multe dintre acestea n-au rezistat decît un an. Adică, ceea ce s-a făcut atunci aproape că nu se mai vede acum. Banii s-au dus, iar șefii instituției care a dirijat sumele venite de la București încearcă să se apere cu poze sau cu filmări video inexistente.

Oricine citește documentele întocmite de Direcția Apelor din Bacău cu privire la ce s-a făcut pe cursurile de apă riscă să cadă într-o mare capcană. Și asta, deoarece informările trimise de la Bacău la București, și pe care cei de la centru le prezintă mai departe, arată că pe tronsoane întregi s-au rezolvat toate lucrările de amenajare sau reabilitare a unor pîraie sau albiid e rîuri. în realitate, însă, s-a intervenit doar pe porțiuni extrem de mici, care, în unele cazuri, nu reprezintă nici cinci la sută, sau poate chiar mai puțin, din totalul lucrării prezentate ca executată în întregime.
Pentru 2005, Direcția Apelor a avut o listă de 18 obiective de investiții. De departe, cele mai mari ca sume și volum de muncă sînt cele de amenajare a rîului Trotuș și afluenților acestuia, pe tronsonul Ghimeș – Comănești, și de amenajare rîu Trotuș și afluenți pe tronsonul Comănești – Urechești, în valoare totală de 77 de miliarde de lei. Bani decontați deja firmelor care au efectuat lucrările. Pe toată albia rîului Trotuș care trece prin județul Bacău, ar fi trebuit să fie vizibile lucrările efectuate după inundații, cu cele 77 de miliarde de lei vechi. Cînd i s-a solicitat o adresă cu privire la lucrările realizate în cele două cazuri, Ministerul Mediului, în baza datelor primite de la Direcția Apelor din Bacău, a susținut că cele două obiective au fost „realizate în 2005”. Exact la fel vorbesc cei de la centru și despre restul de 16 obiective din lista de investiții. în realitate, noi am descoperit că situația nu stă nici pe departe așa. Din lucrările de pe tronsonul Ghimeș – Comănești al Trotușului, Direcția Apelor n-a realizat decît lucrări care acoperă cam 5% din tot ce trebuia făcut. Iar cazurile de acest gen pot continua. La „tăierea de cot rîu Siret, de la Cotu Gros și Schineni”, deși Direcția Apelor prezintă obiectivul ca fiind realizat integral, în realitate s-a intervenit doar la Cotu Gros, dar niciodată pînă astăzi la Schineni. Tudorița Lungu, directorul Direcției Apelor Siret, a susținut inițial că e doar un mod de a privi lucrurile, fiindcă instituția pe care o conduce ar fi spus la București că s-a intervenit doar parțial și a prezentat, în acte, situația reală. Ulterior, însă, ea a admis că, așa cum arată lucrurile, ele pot fi interpretate. Ba, furioasă, chiar le-a reproșat colegilor că nu s-a specificat exact unde s-a lucrat.

Lucrările Direcției Apelor s-au dus deja pe „Apa Sîmbetei”

Atunci cînd spui investiții, mintea îți fuge la lucrări solide, care să dureze în timp. în realitate, însă, multe dintre lucrările făcute de Direcția Apelor Siret au fost simple decolmatări ale cursurilor de apă, dar care au însemnat multe miliarde de lei. Intervenții de urgență, provizorii, care la prima viitură au dispărut, pentru că în acel loc nu s-a efectuat de fapt, nici o lucrare permanentă. Deși pe hîrtie apar o sumedenie de lucrări cum ar fi decolmatări, adînciri de albii și realizare șenale, regularizări sau recalibrări de albie, ele nu înseamnă nimic altceva decît unul și același lucru: un buldozer a venit și a luat cu lama prundișul din albie și l-a depozitat pe maluri. Așa au apărut lucrările de decolmatare, cele de adîncire și de regularizare de albie. Dacă buldozeristul a avut ordin să depoziteze prundișul din albie pe vechile maluri, atunci se vorbește despre recalibrare, dacă a îngustat albia mult lărgită de puhoaie și le-a depozitat undeva pe albia nou croită, se mai plătește și construcția de șenale, practic un canal cu maluri de balastru înălțat la peste doi metri, prin care trebuie să curgă rîul.
De cele mai multe ori și în aceste cazuri lucrările au fost făcute de mîntuială pentru că apa, în loc să curgă pe șenalul proaspăt înălțat, curge acum pe două canale. Asta înseamnă că, în cazul în care crește nivelul puhoaielor, malul șenalului care rămîne între cele două canale, înălțat doar cu prundiș, va dispărea, spălat de ape. Așa cum dispar și miliardele de lei plătite pe o astfel de lucrare. în toate aceste cazuri, plătite cu bani grei, este vorba însă de unul și același lucru: un buldozer a luat pietrișul din albie și l-a depozitat cîțiva metri mai încolo, chiar dacă s-au decontat bani pentru lucrări cu demuniri pompoase. Multe dintre acestea nu mai seamănă deloc cu ce s-a făcut acum un an. La prima ploaie, investițiile s-au dus pe Apa Sîmbetei.

Lucrări existente doar în poze

Tudorița Lungu, directorul Direcției Apelor Siret, recunoaște că, în multe cazuri, s-a acționat doar pentru îndepărtarea pericolelor iminente și că, încă de atunci, și-a pus problema că se va ajunge aici. „Să nu credeți că nu m-am gîndit că s-ar putea ca multe dintre acele lucrări să nu reziste. De aceea, eu le-am cerut colegilor să facă poze și să filmeze în locurile în care s-a lucrat, ca să avem dovada a ce s-a făcut și unde s-a făcut”, ne-a declarat Tudorița Lungu. Ea admite, indirect, că a știut că multe dintre lucrări, deși plătite cu sume imense, au fost praf în vînt. Și, ca o dovadă că lucrările au fost realizate în procente infime, în cererile de finanțare de la București și de recepție a lucrărilor, membrii comisiilor au adăugat că au nevoie de bani în plus, ca să-și poată încheia munca. „în acel moment nu puteam face totul, fiindcă nu existau toți banii. Chiar dacă s-ar fi alocat toți banii, pentru Valea Trotușului, de exemplu, sînt necesare vreo 5.000 de miliarde de lei vechi și tot nu ar fi avut cină să facă aceste lucrări. Și nici nu puteam ști ce sume ne sînt necesare, fiindcă nu a existat un studiu, nu era timp pentru așa ceva. Noi le-am spus doar unde sînt punctele nevralgice, iar de la București ni s-au trimis sumele. Proiectanții au stabilit ulterior cît din lucrări se poate face cu acele sume. Oricum, vreau să vă spun că erau mult mai puțini bani decît cerusem”, explică directorul Lungu.

Primarii spun că nu s-a făcut nimic

Primarii din comunele afectate de inundațiile din 2005 acuză Direcția Apelor și spun că cei de aici n-au făcut nimic, că s-au dat bani pentru lucrări de mîntuială. Unul dintre cei mai vehemenți în această privință este Viorel Miron, primarul din Comănești, care a și reclamat aceste neajunsuri la București. „L-am atenționat și pe primul ministru că, la doi ani de la inundațiile care au distrus digurile de protecție ale orașului, Apele Române nici nu au început lucrările de refacere. Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Bacău a apreciat că, dacă s-ar produce inundații de o amploare mai mică decît cele din 2005, valoarea totală a distrugerilor, numai în orașul nostru ar ajunge la peste 1.000 de miliarde de lei vechi”, ne-a spus Viorel Miron, primarul din Comănești. Nici în comuna Ștefan cel Mare lucrurile nu stau mai bine. „Ne rugăm de ei de atîta amar de vreme să vină să facă ceva pe albia asta! La noi pîrîul Bogdana ne-a produs cele mai multe necazuri. Anul trecut a venit un buldozer și a stat vreo trei săptămîni și a adîncit albia doar acolo unde era urgență. Pe Trotuș, care străbate comuna pe o distanță de aproape șapte kilometri, nu s-a făcut absolut nimic nici anul trecut, nici anul ăsta”, a spus și Ion Răileanu, vicerimarul comunei.
Un alt edil nemulțumit și aflat în tenisiune de cum vede nori negri pe cer este cel din Săucești. Și el s-a adresat primului ministru cu o scrisoare în care reclamă riscurile permanente de inundații. „Printr-o hotăîre de guvern s-au alocat din Fondul de Mediu peste 10 miliarde de lei pentru tăierea cotului rîului Siret, în dreptul satelor Șerbești și Schineni din comuna Săucești, permanent amenințate de inundații. Pînă la această oră nu s-a executat nici un metru liniar de lucrare și nici nu știm ce s-a întîmplat cu banii”, reclamă primarul din Săucești primului ministru. „Am făcut memorii peste memorii. Pînă acum nu a existat nici o reacție. Abia anul acesta au venit de vreo cinci ori și au făcut măsurători. Eu, personal, i-am dus cu barca. Acum spun ca la noi este necesară o altă soluție. Să se facă și așa, dar să se facă o dată”, ne-a spus și Petrea Dabija, viceprimarul din Săucești.
„Anul trecut pe Trotușul care trece prin Palanca nu s-a făcut absolut nimic. Anul acesta, s-au pus vreo zece gabioane în zona satului Popoiu și cîteva zile a fost un buldozer care a ridicat cu lama pietrișul din albie, pe o porțiune de aproximativ 200 de metri. Anul trecut a fost o firmă trimisă de Direcția Apelor și a lucrat pe pîrîul Ciugheș, au decolmatat, dar pe Trotuș, unde este riscul cel mai mare, cu fonduri de la ei nu s-a făcut decît ce v-am spus”, ne-a declarat Adrian Paliștan, primarul din Palanca. Mai toți edilii de pe Valea Muntelui au reclamat același lucru: lipsa de reacție a Direcției Apelor, deși fonduri au existat. Există și primari care confirmă existența lucrărilor, la Tamași, Parincea, Ardeoani, sau Balcani. Dar, la fel ca la Cleja și la Măgirești, aproape cu toții arată că ploile de anul acesta au luat cu ele și lucrările efectuate de Direcția Apelor, parțial sau în întregime.

Lucrări doar pe hîrtie

Mai grav este faptul că șefii Direcției Apelor par să-și fi trecut la „realizări” lucrări care nu au fost efectuate, deși banii au fost alocați de Ministerul Apelor și Mediului. Este cazul unei investiții care ar fi fost făcută în 2005 sub denumirea „Dig protecție rîul Trotuș – zona Gîrla Morii”. Potrivit datelor furnizate de Direcția Apelor, digul s-ar fi executat la Comănești, din fonduri proprii, de către SGA. O vizită la fața locului făcută săptămîna trecută, în special la lucrările de pe pe Valea Trotușului, demonstrează cu totul altceva. Lucrările pentru care s-au dat sute de miliarde de lei pînă acum nu se văd aproape de loc, iar acolo unde se văd, sînt făcute din alte fonduri. în ceea ce privește digul de protecție, acesta există, doar că autoritățile locale strigă în gura mare că nu a fost executat de Direcția Apelor. „Este o minciună! Digul de protecție a fost înălțat de noi, de primărie. Poate că ei or fi adîncit albia pe undeva prin zona podului de la Gîrla Morii, dar n-au făcut ei digul de protecție. Apele Române, pe tronsonul de Trotuș care străbate Comăneștiul, au pus gabioane pe 250 de metri liniari, în zona podurilor de la Podei și Șupan. Tot de acolo au eliminat o insulă și au mai lucrat la podul Asău și la confluența dintre pîrîul Asău și Trotuș”, a precizat primarul Viorel Miron. Explicația celor de la Ape cu privire la înălțarea unui dig de protecție făcut de alții a fost aceea că ni s-a remis, din greșeală, o situație mai veche, unde se raportau prefectului toate lucrările care se efectuau, indiferent de către cine, pe cursurile de apă, imediat după inundații.
Un alt exemplu de situație cel puțin suspectă este cel care privește lucrarea ce poartă numele „Tăiere de cot rîu Siret la Cotu Gros și Schineni”. Pentru această lucrare s-au alocat și decontat anul trecut 12 miliarde de lei. Lucrarea a fost încredințată firmei Hidroconstrucția Bacău și a și fost achitată. O tăiere de cot, tradusă în limbaj domestic, înseamnă eliminarea unei porțiuni de pămînt care are forma unui vîrf de săgeată, formată în mal și din cauza căreia apa bate doar în malul opus, pe care îl și macină. Lucrarea constă în eliminarea limbii de pămînt. Reprezentanții Primăriei Săucești susțin că lucrarea nu există. „Eu nu știu unde au făcut ei lucrarea asta, dar la noi nu există așa ceva. Nu s-a mișcat un pai”, a menționat, indignat, viceprimarul din Săucești. Funcționarii de la Direcția Apelor ne-au explicat că, de fapt, aceasta ar fi denumirea întregului proiect și că acolo, în zonă, trebuie să se facă trei tăieri de cot. Din cele trei ei nu au apucat să facă decît una singură, dar în comuna Filipești. „Nu puteam începe două lucrări și să nu finalizăm niciuna”, ne-au spus cei de la Direcția Apelor. Tudorița Lungu se spală pe mîini, spunînd că primarii pot spune vrute și nevrute. „în localitățile în care s-a intervenit, noi avem procesele verbale de recepție a lucrării. Primarii au semnat, așa că nu mai pot acum să susțină că nu s-a făcut nimic”, s-a apărat directorul de la Direcția Apelor. Și totuși, există destule procese verbale în care unii primari nu au semnat. (Mirela ROMANEȚ, Eduard ADAM, Nicoleta BICHESCU)

pe raster

Prefectul Berca începe verificarea lucrărilor

Prefectul Gabriel Berca spune că își va face o imagine despre ce s-a întîmplat cu banii alocați Direcției Apelor, abia în momentul în care va avea pe masă un raport cerut la Ministerul Apelor și Mediului. „Și mie mi s-a cerut de către Ministerul Apelor o situație despre stadiul lucrărilor efectuate pe cursurile de apă la un an de la inundații. Cert este că se obțin destul de greu informații de la Direcția apelor. Le-am cerut oficial niște informații, pe care ar fi trebuit să le aibă actualizate, dar încă nu le-am primit. Vom vedea și noi unde s-a lucrat. Dacă la infrastructură lucrările s-au oprit pentru că nu s-au mai dat bani, în schimb, pentru refacerea cursurilor de apă, banii au venit aproape continuu. Săptămîna viitoare vom întruni și Comitetul pentru Situații de Urgență și vom forma o comisie, care va analiza fiecare lucrare și modul în care au fost cheltuiți banii. Dacă va fi nevoie, vom apela și la finanțiști”, ne-a mai spus prefectul Gabriel Berca. (M. R., E. A., N.B.)

Mai grav este faptul că șefii Direcției Apelor par să-și fi trecut la „realizări” lucrări ca

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!