CU OCHII PESTE GARD

Administrator

Limba moldovenească – gîtlegăul antiromânismului rusesc (2)

Doru CIUCESCU

Spuneam, în precedentul episod al acestui articol, că într-un manual apărut în guvernarea comunistă actuală de la Chișinău este strecurat un cuvînt pur rusesc – „placat”, cu sensul de „pancartă, afiș”, continuîndu-se și astfel tradiția de rusificare a populației și limbii din spațiul pruto – nistrean din perioadele țaristă și sovietică! Aceasta să fie o altă diferență între limba română literară și limba moldovenească literară: absența, respectiv prezența cuvintelor rusești? În acest sens nu este lipsit de importanță faptul că limba moldovenească era atît de prost vorbită imediat după declararea independenței Republicii Moldova (27 august 1992) încît pînă și pașapoartele au ieșit cu unele greșeli: „să efectuieze”, în loc de „să efectueze”, „neautorizae”, în loc de „neautorizate”. În schimb, nu s-au înregistrat greșeli la textul scris în rusește pe același pașaport; politica sovietică de rusificare dăduse roade. De altfel, limba moldovenească era vorbită cu multă dificultate de către unii universitari basarabeni, chiar în anul 2001, cum am avut ocazia să constat în cadrul unui simpozion organizat de Universitatea Tehnică din Chișinău.
Politica antiromânească de sorginte rusească a reușit performanța ca urmașii lui Ștefan cel Mare și Sfînt să vorbească mai bine limba rusă decît limba română! Mai rămîne ca diriguitorii pro – ruși de la Chișinău să reușească revenirea la utilizarea alfabetului rus la scrierea limbii moldovenești, făcînd-o să devină singura limbă latină scrisă fără caractere latine (tot așa cum limbile slave din Europa Centrală nu utilizează alfabetul rus). Numai în acest mod vor apare diferențe notabile între limbile română și moldovenească, pentru că așa-numitele „deosebiri esențiale” formate din cuvinte de gen «gâtlegău», invocate de Vasile Stati, frizează ridicolul. Helvetica-R

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.