De 123 de ani călători pe calea ferată Adjud – Tîrgu Ocna

Transportul de marfă pe calea ferată Adjud – Tîrgu Ocna împlinește mîine, 28 septembrie, 123 de ani. Una dintre cele mai importante lucrări ale celebrului inginer constructor Anghel Saligny, acest tronson de cale ferată lung de peste 50 de kilometri a fost proiectat, însă, cu nouă ani înainte ca pe aici să treacă și trenurile de marfă. Tronsonul face parte din calea ferată Adjud – Ciceu, legătura între Moldova și Ardeal.

în 1875, un întreprinzător englez a primit concesiunea pentru construirea căilor ferate Ploiești-Predeal și Adjud-Tîrgu Ocna, lucrări la care avea să fie implicat și inginerul român. Proiectul se înscria într-un complex gîndit pentru așa-numitele „drumuri ale sării”, care la acea vreme erau Cîmpina-Telega, Buda-Slănic, dar și Adjud-Tîrgu Ocna.
Cînd s-a aprins lumina verde și pentru trenurile de marfă, în gara Tîrgu Ocna au fost amenajate imediat, pe rampă, compartimente pentru depozitarea mărfurilor separat pentru fiecare localitate învecinată. Aici – citim în monografia căii ferate Adjud – Ghimeș – s-au depozitat lemnul din pădurea Măgurii, păcura din Moinești, Lucăcești și Solonț, cerealele și fructele de pe Valea Trotușului și erau ținute și vitele. Pentru transportul de sare de la saline pînă în gară, Regia Monopolului de Stat a inaugurat în 1885 o linie de funicular numit de locuitori „Americanul” sau „Teledinamicul”. Linia acestuia traversa Dealul Fetelor pînă în gară. Instalația a funcționat pînă în 1886, cînd s-a înființat și halta de mișcare Salina, iar liniile de tren au ajuns, astfel, pînă în curtea salinei. Timp de 15 ani, stația Tîrgu Ocna a fost stație terminus.
Anghel Saligny a proiectat linia ferată Adjud – Tg. Ocna în 1881, pentru care a prevăzut, în 1882, și primele poduri combinate – șosea și cale ferată – din țară. Podurile sînt amplasate peste rîul Trotuș. La Tîrgu Ocna și a fost construită și o stație de cale ferată, a cărei arhitectură o înscrie între monumentele arhitectonice și istorice. Acest drum de fier avea să fie unul dintre argumentele forte pentru care mult mai tîrziu, în anii ’50 ai secolului trecut, s-a proiectat construirea platformei industriale Borzești – Onești, una dintre cele mai mari din țară. Din 1980, tronsonul de cale Adjud – Tîrgu Ocna a fost dublat și electrificat.
Căile ferate au pătruns în vechile provincii istorice ale României de astăzi pentru prima dată în Banat (1854), apoi în Dobrogea (1860), Transilvania (1868), Muntenia (1869), Moldova și Bucovina (1869) și Oltenia (1875).
Căile Ferate din România au o istorie de mai bine de 150 de ani. De-a lungul acestora, calea ferată a fost un motor al progresului tehnic și, uneori, chiar economic al societății. De asemenea, a fost un factor de stabilitate care, în mare măsură, nu a putut fi influențat de curentele politice.
în etapa a doua a dezvoltării infrastructurii feroviare din România (1881-1918), tot societățile străine construiesc 29 de tunele, între cele mai reprezentative fiind și cele de pe linia Ciceu – Adjud. De asemenea, pentru căile ferate construite pe teritoriul României de astăzi, între anii 1854 – 1875, au fost aduse în țară locomotive din Anglia, Franța și Austria. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!