De ce au fost condamnați Gabriel Berca și Mihai Banu. Când începe apelul, la Curtea Supremă

Curtea de Apel Bacău a motivat de ce l-a condamnat pe 26 mai 2016 pe fostul consilier prezidenţial, Gabriel Berca, fost ministru de Interne şi fost senator, la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată, după ce ar fi primit 92.500 de euro, în mai multe tranşe de la un om de afaceri. În schimbul banilor Berca trebuia să intervină pe lângă membrii Guvernului să aloce o sumă de bani către o primărie din judeţul Bacău cu care respectivul patron avea contracte pentru executarea unor lucrări în domeniul construcţiilor.

Conform ziarului Adevărul, în acelaşi dosar, magistraţii l-au condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, cu executare, pentru aceeaşi infracţiune, pe fostul deputat Mihai Banu, în timp ce fiul acestuia, Lucian Banu, a primit o condamnare de doi ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă. Magistraţii băcăuani, a căror sentinţă nu este definitivă, au dispus şi confiscarea a câte 92.500 de euro de la cei doi foşti demnitari, precum şi a sumei de 150.000 de lei de la fiul fostului parlamentar Mihai Banu. Decizia a fost contestată la Curtea Supremă.

Pericol public

„Faptele presupuse a fi săvârşite de inculpaţi, dar cu deosebire de inculpaţii Banu Mihai şi Berca Gabriel prezintă în concret un grad ridicat de pericol social, având în vedere că avem de a face cu infracţiuni de corupţie, săvârşite de preşedintele unei organizaţii judeţene de partid şi de secretatul general al acestei organizaţii şi, în mod evident sunt de natură să lezeze relaţiile sociale referitoare la normala desfăşurare a activităţii organelor statului, inclusiv a Guvernului României”, au motivat judecătorii de la Curtea de Apel Bacău sentinţa, citată de ziarul Adevărul.

Magistraţii arată că amploarea pe care au luat-o infracţiunile de corupţie în societatea românească, dar mai ales cele la nivel înalt cum este infracţiunea cu privire la care este cercetat Berca – care se presupune că s-a folosit de calitatea de parlamentar pe care o avea la data faptei pentru dobândirea de sume de bani pentru a facilita interesul unei firme private – justifică faţă de societate un interes sporit dar şi o tulburare în sânul acesteia. „Faptul că un senator al Parlamentului României săvârşeşte fapte de corupţie are o puternică rezonanţă socială în contextul în care onestitatea persoanelor care exercita funcţii de demnitate publică este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau territorial”, mai arată judecătorii.

Curtea de Apel Bacău mai arată că investirea de către cetăţeni a parlamentarilor cu puterea de a legifera presupune din partea acestora din urmă un comportament dincolo de orice suspiciune de corupţie. „Înşelarea încrederii acordate conduce la erodarea democraţiei însăşi şi este necesar ca aceiaşi cetăţeni, prin intermediul organelor judiciare, să beneficieze de instrumente ferme care să dovedească voinţa şi determinarea statului de a se proteja de faptele de corupţie ale reprezentanţilor săi cei mai înalţi”, mai arată magistraţii.

Potrivit motivării, publicate de ziarul Adevărul, prin infracţiunile comise de cei trei inculpaţi au fost vătămate valori deosebit de importante ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, „iar asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societăţii, induce un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranţă în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaţilor şi celor tentaţi să comisă fapte similare impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea tacită a acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţiei a statului, fapt care în final s-ar repercuta negativ asupra finalităţii actului de justiţie”. (integral, în Adevărul).

Apelul se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție, începând cu 22 septembrie, după un termen intermediar, pe 19 iuli8e 2016.

Potrivit anchetatorilor, Gabriel Berca, la data faptelor senator şi preşedinte al organizaţiei judeţene Bacău a Partidului Democrat Liberal, ar fi primit 185.000 de euro de la omul de afaceri Viorel Rusu, care avea un contract cu Primăria comunei Ardeoani, judeţul Bacău, iar instituţia trebuia să achite lucrările de construcţie, în valoare de aproximativ 5,6 milioane de lei, executate de firma omului de afaceri.

Faptele ar fi fost comise în perioada aprilie 2010 – ianuarie 2012, iar fostul senator Gabriel Berca, prin intermediul fostului deputat Mihai Banu, ar fi pretins şi primit banii atât pentru sine cât şi pentru partidul din care făcea parte, de la omul de afaceri, pentru a-şi folosi influenţa personală pe lângă membri ai Guvernului, în vederea alocării unei sume de bani către Primăria Ardeoani.

Dosarul a ajuns în atenția opiniei publice, odată cu arestarea fostului deputat Mihai Banu, pe 9 iulie 2015. După două săptămâni, a fost reținut și arestat și fostul senator, ministru și consilier prezidențial Gabriel Berca.