De ce la noi nu se poate?!

Claudiu BOANGIU

Ca oricare om, îmi doresc ca zona în care trăiesc să se dezvolte. Să existe o economie aflată în evoluție, centre de producție și de cercetare, locuri de muncă, putere de cumpărare, centre de învățămînt, posibilități de recreere, viață culturală și multe altele, componente firești ale unei societăți normale. Zilele trecute, mă miram de expansiunea din acest an a super și hipermarketurilor în Bacău. Nedumeririi mele i-au răspuns mai multe voci, care mi-au explicat că spațiile comerciale înseamnă, trebuie să recunoaștem, și niște locuri de muncă în plus. Totuși, vorbim doar despre comerț. Producție, ioc! Pentru că este vorba despre un consum neproductiv, unul care nu are drept rezultat realizarea de noi bunuri materiale.

Așa că ar trebui să apară ceva nou care să ne ajute să creștem. Și una dintre posibilități ar putea fi înființarea unei zone metropolitane. Orapul Oradea face abia primii pași pe această cale. Am avut însă ocazia să particip la o discuție la care era invitat unul dintre viceprimarii orașului german Aachen. âi spun „oraș”, pentru că nu știu cum să numesc ceea ce s-a creat acolo de vreo douăzeci de ani. Neamțul ne explica cum urbea lui și localitățile care o înconjoară s-au aflat, în acea perioadă, în pericolul de a pierde vreo 40.000 de locuitori. Se produceau mari schimbări în industria extractoare, aflată în regresie, iar umbra șomajului se întindea, cu viteză amețitoare, asupra zonei. Adminstrația Aachen-ului și cele ale altor patru-cinci comunități limitrofe au dat fuguța, fiecare cu proiectul lui, să obțină finanțări de dezvoltare de la Bruxelles. S-au întors cu buza umflată. Li s-a explicat că trebuie să se reunească într-un proiect de dezvoltare care va fi finanțat la comun. Au înființat imediat ceea ce noi am traduce prin Zona Metropolitană Aachen, ce cuprindea vreo 250.000 de suflete din cinci localități care pînă atunci își trăgeau seva din industria extractoare și cea ușoară, în special textilă.

Banii europeni au început să curgă către organismul creat prin asociere, care punea la dispoziție, printre altele, suprafețe de teren pentru construcții industriale, forță de muncă, un centru tehnologic pentru întreprinzătorii cu idei de afaceri și facilități pentru investitori. Fără a intra în prea multe detalii, în zona germană au investiții, acum, peste cinci sute de firme din întreaga lume și din cele mai diverse domenii de activitate. Dintr-un oraș de cărbunari și confecționeri, Aachen a devenit un centru industrial și de cercetare de prim rang în Europa. Din ’85, peste zece mii de locuri de muncă sînt oferite anual de firmele care s-au dezvoltat acolo. La punerea rapidă în practică a ideii nu s-a ținut cont de culoare politică și de interese personale.

Am descris cele auzite de la oficialul neamț pentru că la Bacău înființarea zonei metropolitane trenează de un an. Comunele din jurul reședinței de județ au tresărit la gîndul oportunității de a se dezvolta cu bani europeni și au consimțit să se asocieze. în pană a rămas doar „motorul principal”, așa a cum fost numit de subprefectul Neculai Olaru municipiul Bacău. De ce? Pentru că unii politicieni locali nu au învățat, probabil, să-și consume productiv, în folosul comunității care i-a propulsat, propriile orgolii. Și or mai fi și altele…a ideii nu s-a ținut cont de culoare politică și de interese personale. Am descris cele ce le-am auzit de la neamț

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!