Debite cum nu au mai fost vreodată

Județul Bacău nu a mai fost lovit niciodată de un potop cu asemenea proporții. Nu o spun doar bătrînii, ci și specialiștii de la Direcția Apelor Siret. Cîteva exemple sînt edificatoare în acest sens: dacă luni, cînd încă nu ploua, debitul Trotușului era de 42 de metri cubi pe secundă, pînă miercuri a atins 2.000 mc/secundă, adică de aproape 50 de ori mai mult. Tazlăul a crescut de la 7,8 la 800 mc/secundă, adică de 102 ori mai mult, iar Bistrița și-a sporit debitul de la 11 la 1100 mc/secundă, adică de o sută de ori. însă cea mai spectaculoasă creștere a înregistrat-o pîrîul Negel, un fir de apă despre care mulți băcăuani nici nu știau că există, dar care a inundat toată partea de nord a Bacăului, pînă aproape de centru. în vremuri normale, Negelul este un fir de apă care are un debit de numai 0,148 mc/secundă. Pîrîul s-a umflat brusc la 68,8 mc/sec, adică de aproape 500 de ori mai mult. La fel de mult a crescut și debitul Trebeșului, de la 0,2 mc/sec, la 96 mc/sec. „Sînt fenomene anormale, nespecifice zonei noastre. Au fost nori de șase kilometri înălțime, iar preciptațiile au fost masive. în două zile au căzut mai mult de 150 de litri pe metrul pătrat. Pămîntul a fost saturat, iar apele s-au revărsat. Pe lîngă rîurile cu debite sporite, au acționat și torenții de pe versanți. Norocul este că a plouat numai în Neamț și Bacău, pentru că dacă începea din Suceava, de pe Bistrița de nord, era prăpădul și mai mare. Este vorba despre debite istorice”, ne-a declarat Emil Vamanu, director tehnic la Apele Române.
Pentru că barajele nu mai puteau reține atîta apă, s-au luat măsuri de golire, așa cum s-a întîmplat, de exemplu, cu barajul de la Bicaz. Zvonurile că ar fi ceva în neregulă cu barajul de la Izvoru Muntelui, care dacă ar ceda ar îneca toată valea Bistriței, au fost dezmințite categoric de specialiști. Din baraj a început să se deverseze o cantitate de pînă la 100 mc/sec, iar uzinarea a fost oprită miercuri dimineața, pentru ca deversarea să se facă și mai rapid. Chiar și așa, apa din acumulare a început să sară peste creasta barajului, dar directorul Emil Vamanu a dat asigurări că nu sînt probleme. Odată cu barajul de la Bicaz au fost deschise toate barajele din aval, inclusiv la Bacău, pentru ca enormul debit să ajungă pînă în albia veche a Bistriței, iar de aici în Siret. Apele sînt însă atît de violente, încît s-a luat măsura închiderii circulației rutiere pe podul de la Șerbănești, în Bacău, pentru că întreaga construcție începuse să vibreze.
Cît despre pîrîul Uz, care alimentează acumularea de la Poiana Uzului, acesta a crescut de la un debit normal de 2,5 mc/sec la 250 mc/sec, deci de o sută de ori. Astfel, în spatele barajului s-au adunat în numai două zile 20 de milioane de metri cubi de apă în plus față de volumul existent. „Ținem situația sub control și nu există nici un pericol legat de baraj”, a mai spus directorul Vamanu. De menționat că locuitorii Dărmăneștiului își aduc aminte și acum cu spaimă de incidentele din 1984, cînd porțiuni de baraj dădeau semne că cedează. Dezastrul ar fi avut proporții colosale, dar a fost evitat prin lucrările de consolidare efectuate de urgență. (Ovidiu PAULIUC)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!