Debutul Festivalului “Arlekin”, umbrit de vremea rea

În jurul orei 11.00, în centrul orașului , în fața primăriei, domnul primar Romeo Stavarache preda ștafeta primarului copiilor în fața a zeci de majorete, copii și curioși. Între timp, pe șoseaua din fața Bibliotecii Județene grupuri de elevi așteptau începerea spectacolului. Unii, acolo de mai bine de jumătate de oră, își pierduseră răbdarea în timp ce vremea se înrăutățea văzînd cu ochii. Acum se jucau de-a prinsa, desenau cu creta pe asfalt sau săreau pe ritmurile muzicii laolaltă cu învățătoarele, fluturînd stegulețe cu insigna și numele festivalului pe ele.
Încep să se vadă cîteva umbrele, dar copiii parcă nu observă norii și continuă să țopăie cu gurile pînă la urechi, unii din ei îmbrăcați de carnaval.
După puțin timp, în frunte cu fanfara formată din elevi de la “Liceul de Artă”, ajung mascotele festivalului urmate de majoretele de la diferite licee din Bacău, printre care ”Ferdinand I”, “Dumitru Mangeron”, „Karpen” sau “Henri Coandă”. Începe să plouă din ce în ce mai tare, ceea ce le face pe majorete să tremure incontrolabil, în timp ce mascota Arlekin își începe discursul prezentînd liceele. Fiecare grup de majorete speră să cîștige concursul ce va avea loc zilele acestea. La cererea bufonului nostru, mulțimea din fața scenei striga într-un glas “Arlekin”, astfel făcîndu-și intrarea primarul celor mici care, cu o voce puțin răgușită și abia auzită (probabil era în schimbare) își îndeamnă concetățenii la distracție pe parcursul celor cinci zile cît va ține petrecerea. Din boxe se aude melodia “Gașca mea” a celor de la Hi-Q, imnul festivalului din acest an, care este cîntată de toți cei prezenți. încetul cu încetul, atmsofera se încălzește. Între timp, domnu’ primar poate fi văzut dansînd la braț cu clovnul petrecerii.
După plecarea majoretelor , șoseaua din fața scenei este aproape goală, mulți fiind goniți de ploaie. Prezentatorul încearcă să întrețină puținul public rămas, de aproximativ 80-90 de persoane, deși afară ploua din ce în ce mai tare. Cei rămași în fața scenei mai săreau pe ritmurile muzicii poate doar gîndindu-se la premiile pe care le puteau cîștiga, căci, văzînd că nu mai au “audiență”, organizatorii s-au gîndit la un concurs de moment care ar fi putut ține în fața scenei măcar cîțiva spectatori pe care să-i distreze. Astfel, rînd pe rînd, cîte un copil, care se distra mai bine după părerea moderatorului (singurul juriu de pe-acolo) urca pe scena și primea pungi cu cadouri. La un moment dat, acesta chiar chemă un jadarm pentru a alunga niște băieți din mulțime care, probabil, făcuseră ceva ce l-a deranjat. Printre spectatori se aflau și elevii clasei a VII-a A de la Școala specială. Aceștia întrețineau bucuroși atmosfera, deși pe o vreme neplăcută. Dirigintele acestora, domnul Ion Isan, mi-i prezintă pe unii din elevii săi de vîrf, precum Marius Popa, cîștigător a mai multe premii la diferite festivaluri, sau Cîrlan Daniel, un elev deosebit care era și șeful clasei. Profesorul mi-a explicat cum au venit ei pe jos tocmai de la aeroport, special pentru a viziona spectacolul din centrul orașului.
La sfîrșitul concursului aflu că mai multe numere programate au fost amînate pentru azi din cauza vremii. Ironia sorții a făcut ca imediat după terminarea spectacolului cerul să se lumineze. Pentru festivitățile de azi sperăm într-o vreme mai bună, care să ne permită să ne distrăm așa, ca pentru ziua noastră. (Alexandra FULGA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!