Delicvența juvenilă din Bacău

Dacă te plimbi seara prin orașul nostru drag, păzit ca o comoară de către poliția de proximitate, este aproape imposibil să fii luat prin surprindere de diferite găști de petrecăreți, beți, rămași fără bani. Asta cel puțin teoretic, căci nu așa se întîmplă de cele mai multe ori dacă te găsești prin centrul pustiu al orașului Bacău. Într-o seară rece de februarie, cînd totul părea perfect pentru încheierea petrecerii de aniversare, o gașcă veselă de fete și băieți se îndreptau spre casele lor, unde părinții îi așteptau. Totul a mers bine pînă cînd distracția se curmă brusc în urma unui atac spontan primit din spate, de la un alt grup de băieți care aveau scopuri precise, deduse din mișcările lor agresive. Asupra grupului nu s-au avîntat cu aceeași forță cu care a fost atacat cel mai posibil greu de învins adversar, lucru care a împrăștiat gașca celor slabi în cele patru zări, spre cele cîteva taxiuri găsite libere. Și parcă nu ar fi fost de ajuns sperietura trasă de unii și loviturile primite de alții, sentimentul de răspundere pentru aproapele tău, fiindcă cineva din grupul lor a fost lasat acolo, trîntit la pamînt, fără apărare, de către colegii care au fugit care încotro.
Dacă era cineva prin apropiere, un cetățean cu puterea unui om al legii, nu s-ar mai fi întîmplat același lucru. Dar unde erau cei împuteniciți să facă acest lucru? E adevărat că nu puteau fi pretutindeni, dar în centrul orașului, unde toată lumea obișnuiește să-și petreacă timpul liber, mai mult sau mai putin creștinește, este nevoie în permanență de cineva care să echilibreze situația. Și încă un lucru la fel de ironic pentru această comunitate: e adevărat că există un mare afiș care face reclamă poliție de proximitate, dar cine știe unde este aceasta? Sau de către cine este reprezentată aceasta forță de menținere a liniștii publice?
„Nu era timpul potrivit pentru plimbări nocturne, dar dorința de a împărtăși impresii în urma petrecerii era mai arzătoare decît orice frică sau gînd de a apela un alt mijloc de transport decît mersul pe jos”, recunoaște unul dintre cei agresați, care spune că se simte pe jumătate vinovat de cele întîmplate, fără a afirma că a provocat în vreun fel acea întîmplare.
Și acesta este doar un exemplu din alte zeci de evenimente care se petrec în orașul nostru, căci oriunde te-ai afla, nicioadată nu te găsești în siguranță. La școală, la cumpărături, în parc sau pur și simplu pe stradă trebuie să existe cineva care să te agreseze doar din dorința de a face rău. Astfel, siguranța orașului este mult pusă în pericol și ar trebui să ne gîndim dacă ne putem apăra singuri înainte de a ieși din casă sau sîntem prea slabi pentru a face față lumii violente în care traim. Totul depinde de noi, de cei din jur, de mediul ce ne înconjoară, în general, căci nu ne putem apăra dacă sîntem în minoritate, iar binele din basmele românești este doar unul de poveste, căci în lumea reală, crudă, Făt-Frumos ar fi fost neutralizat foarte repede de zmeii lacomi. Cert este că nemernicii sînt dornici de a face rău în speranța găsirii menirii lor pe lume, oricare ar fi aceasta. (Adina Elena TANASE)ncă un lucru la fel de ironic pentru această comunitate: e adevărat că există un mare

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!