Din ce trăiește cultura în România

Administrator

Revistele pornografice cotizează serios pentru creșterea veniturilor Fondului Cultural Național
• în județul Bacău sînt 304 firme care trebuie să dea o cotă parte pentru Fondul Cultural Național n legea care le obligă să facă acest lucru a apărut în ianuarie 2005, însă prea puțini s-au conformat

Ai cumpărat o revistă interzisă minorilor? Ți-e jenă de oameni. Spune-le că vrei să susții actul cultural în România și nu e nici o problemă. Mai în glumă, mai în serios, prin gestul tău ajuți la creșterea veniturilor Fondului Cultural Național, un organism de administrație al Ministerului Culturii în care diferiți agenți varsă lunar sau semestrial o cotă parte din venituri. Cel puțin așa spune legea. Nu mai puțin de 20 la sută din încasările realizate de agenții economici din încasările realizate din vînzarea publicațiilor interzise spre vînzare minorilor, precum și din încasările obținute din vînzarea sau închirierea fonogramelor sau videogramelor a căror vizionare nu este recomandată minorilor, potrivit legii, se varsă direct în Fondul Cultural Național. De aici, pleacă la proiectele și manifestările culturale organizate în țară. Cu alte cuvinte, una din explicațiile stării precare a culturii și a lipsei banilor pentru cultură poate fi și lipsa interesului românilor pentru asemenea gen de publicații. „N-aș putea da o explicație de ce agenții care se ocupă cu asemenea gen de publicații interzise minorilor trebuie să dea 20 la sută din venituri. Se încearcă, probabil, descurajarea editării lor”, a declarat Constantin Donea, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural (DJCCPC) Bacău. în județul Bacău există în momentul de față peste 300 de instituții care trebuie să plătească o cotă între 5 și 20 la sută din încasările realizate pentru a crește bugetul acestui fond. Mulți dintre ei habar n-aveau de aceast îndatorire, însă și-au dat seama că n-au încotro în momentul cînd au primit la sediu înștiințările de rigoare. „Noi am făcut adrese către toate cele 304 instituții a căror activitate desfășurată le cere să dea o cotă parte Fondului Cultural Național. Unii patroni au avut reacții ușor agresive, mirîndu-se că avem adresele lor. Alții au afirmat că nu mai desfășoară un gen de activitate cu tangență culturală. Le-am explicat că am obținut informațiile de la organele în domeniul controlului fiscului și că nu am făcut decît să-i înștiințăm, acțiunea Ministerului Culturii și Cultelor fiind în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice”, a mai spus directorul Donea.
Mai există și alte genuri de activități de pe urma cărora crește venitul la capitolul cultură, precum vînzarea produselor de artă populară, comercializarea bunurilor culturale provenite din import, etc, dar cota este infimă, de doar 2 la sută. Cu alte cuvinte, pornografia salvează cultura în România. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.