Discrete aranjamente economice

Ștefan RADU

Dis-de-dimineață, prin grija unui vecin nesimțit, am sărit din pat ca la cutremur. Imbecilul s-a apucat să dea găuri în beton, cu rotopercutorul, pasămite pentru a agăța mărțișoarele destinate soției sale… Vibra blocul din toate încheieturile încît am crezut că a intrat unul cu buldozerul în sufrageria mea. Am alergat la fereastră să văd ce nenorocire este afară. Spre bucuria mea, zăpada așezată peste noapte își pusese pecetea de curățenie pe acest frumos început de martie. Am ignorat cele 15-20 de minute de vacarm (atît i-a trebuit omului să-și rezolve problemele în casă, dar a considerat că timpul propice pentru asemenea activități este înainte de ora 7…) și mi-am propus să privesc optimist către ziua ce abia începea. în lipsă de altă activitate, am deschis televizorul să aflu ce mai este nou în țara asta. Spre surprinderea mea, am descoperit că buletinul de știri din miez de noapte rămăsese valabil: aceleași drumuri înzăpezite, aceleași lamentări idioate și aceleași acuzații la grămadă adresate autorităților. în plus, s-au reluat reportajele despre diversele percheziții și citări la Parchet ale căror finalitate nu o bănuim încă. Altfel spus, nimic nou sub soare!
De cînd mă știu, nicicînd nu m-a bătut gîndul să părăsesc țara asta. Pînă acum! După cîteva discuții cu prieteni aflați în diferite funcții, am ajuns la concluzia că mizeria în care ne aflăm nu mai poate fi îndepărtată nici într-un deceniu. în vreme ce subiectele mondene și scandalurile cu diverse VIP-uri politice ne ocupă tot timpul, dinspre Guvern sînt legiferate (prin hotărîri și ordonanțe) tot felul de aranjamente pe seama avuției statului. Cu discreție, la nivel înalt, se trasează, de exemplu, direcțiile pentru privatizarea resurselor de sare în beneficiul cîtorva aleși… ai sorții. Un grup de firme se bate pentru a prelua toate cîmpurile de saramură la preț de capital social nereevaluat pentru a le revinde celor interesați cu de cinci-șase ori prețul plătit. Sarea gemă a trezit interesul unor occidentali care vor monopolul pe produsele prelucrate. Se plimbă străinii pe fronturile de lucru, avînd mandat de la București, și cer date tehnologice, economice și de resurse umane, unele fiind, cred, din categoria celor considerate „secret de serviciu”. Marea mirare a specialiștilor din domeniu este că – deocamdată, cel puțin – nu s-a anunțat demararea procesului de privatizare pentru aceste unități de producție. Dacă lucrurile ar fi deja stabilite, atunci Guvernul are datoria de a anuța, conform legilor în vigoare, acest proiect. Atunci toți cei interesați ar avea acces la același pachet de date și ar dispune de aceleași informații primare. Licitația care ar urma nu ar trezi suspiciuni. Acum, însă, cei care deja au avut acces preferențial la datele unităților de exploatare vor ști ce au de cumpărat și care este prețul real. Cine are interesul de a vîrî în față doar anumite firme? Procedeul este general. Oriunde ai ridica vreun colț al vălului oficial, descoperi scheme sofisticate pentru transferul ieftin de proprietate. Ion Iliescu, enervat de afacerile din jurul său, prin 1995, spunea: „în țara asta s-a privatizat profitul și s-a naționalizat falimentul!”… Este cel mai teribil rezumat referitor la politica post-revoluționară.
Și pentru a da o aură de corectitudine, sindicatele sînt chemate la dialog pe tema privatizărilor. De fapt, în joc sînt atrași liderii marilor confederații care, la rîndul lor, găsesc mijloace de a-i convinge pe simplii sindicaliști că soluțiile venite de la centru sînt cele mai bune. Cînd pe undeva în țara se găsește vreun grup de angajați care contestă ordinul de la București, se înființează imediat organizații profesionale alternative, conduse de membri de partid cu funcții locale, foarte buni la declanșarea unor agitații punctuale. Și, uite-așa, lumea este atentă la gălăgia diversionistă în vreme ce documentele prin care se jefuiește averea statului sînt semnate în deplină liniște. Ne enervează mult mai tare rotopercutorul vecinului imbecil care îl folosește în zori, decît jocurile din economia națională cu care nu ne batem capul pentru că sînt mult prea complicate…e date și ar dispune de aceleaș

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!