Doar 24 de contestații la capacitate au fost admise

• chiar dacă toate tezele ar primi note de trecere, procentul de promovabilitate al Capacității de toamnă cu mai puțin de două procente

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) a comunicat, ieri, rezultatele înregistrate după soluționarea contestațiilor depuse în urma capacității de toamnă. Un bilanț dezarmant pentru cei care își puneau ultimele speranțe de promovare în respectivele cereri de recorectare: 24 de contestații acceptate dintr-un total de 149 depuse. Dintre acestea, 14 au fost admise la limba română, cinci la matematică, patru la geografie și doar una singură la istorie. De altfel, proba de limba și literatura română a stat la baza întocmirii celor mai multor contestații, al căror număr a ajuns la 90. „O statistică finală a examenului o vom avea peste o zi sau două, cînd școlile ne vor trimite situația exactă a celor care au promovat Capacitatea după contestații. Unii candidați au făcut cerere de recorectare pentru două obiecte și, foarte bine, une dintre contestații se poate număra printre cele 24 admise, în timp ce cealaltă să fi fost respinsă, ceea ce ar putea atrage picarea examenului. Oricum, chiar dacă cele 24 de contestații ar însemna tot atîția promovați, procentul de promovabilitate ar crește doar cu 1,4%. Trebuie ca toți candidații să înțeleagă că, de acolo unde nu este, nu se dă. Nu orice contestații care ajunge la noi trebuie să fie admisă”, ne-a declarat inspectorul general adjunct Ana Marchiș, președinta Comisiei județene de concurs.

„Scrisoare de amor pierdută pe drumul principal”

Sesiunea a doua a examenului de capacitate a fost o încercare

peste puterile a circa 60% dintre candidații care s-au încumetat să

se prezinte la concurs. Principalul „vinovat” a fost subiectul de la

proba de limba și literatura romănă. Mai exact, punctul care a cerut

concurenților să explice de ce un text literar este comedie. Cum

gimnaziștii studiază respectivul gen literar avînd ca exemplu opera

lui Caragiale, „O scrisoare pierdută”, concurenții n-au avut de ales și au trebuit să se refere la Zoe, Tipătescu, Pristanda ori Cațavencu.

Ce a ieșit, l-ar face invidios chiar pe nenea Iancu. În viziunea unui absolvent de gimnaziu băcăuan, Ion Luca Caragiale vorbește despre „o scrisoare de amor pierdută pe drumul principal”, în care „Zoe recurge la niște leșinuri și niște lacrimi”, dar, totuși, „pune piciorul în prag că ea este femeie a sexului frumos”. De vină e, însă, știința, că permite schimbări de sex, care, în plus, dau naștere și unor părți comice, precun zice „catindatul”. „Partea comică a acestei opere o constituie Prisanda cu comportamentul ei necivilizat și cu felul ei de a vorbi. (…) Mai sînt și alte cazuri în care comedia constă în alfabetism, adică în cuvinte spuse greșit gramatical. Prisanda spune mereu curat ca un cîne”. Sau poate Caragiale o fi de vină, deoarece „comedia este scrisă de Caragiale care are autor anonim și a simțit nevoia să-și exprime în mod direct propriile sentimente”. „S-a născut scriind comedii și asta a făcut toată viața lui pînă cînd a murit”, a scris un alt elev. Că doar „comedia este o imagine care te face să rîzi, să uiți de necazuri și ce mai ai tu prin capul tău”. Totuși, „comedia are o mare valoare pentru noi românii; ne mai aducem aminte de trecut, de unii scriitori care au lăsat o mare capodoperă română în urma lui pentru urmași care vor da paginile cărților una cîte una dar cu drag și cu mîndrețe căci avem o țară foarte frumoasă și niște oameni de valoare”. Curată valoare! (Eduard CUCU)