• consilierii locali din tot județul nu au avut decît inițiative palide • dintre cele 26.880 de hotărîri de consiliu local supuse aprobării în ultimii patru ani, doar 1.075 au fost inițiate de consilieri • în județ există comune în care consilierii nu au propus nici o hotărîre • majoritatea deciziilor locale sînt promovate de primari • foști și actuali șefi ai administrației spun că vina este în principal a clasei politice, care promovează oameni slabi
Consilierii locali au dormit timp patru ani în scaune, iar implicarea lor în problemele comunității s-a rezumat la a ridica mîna, în semn de aprobare sau de respingere. Aleșii locali din județul nostru, indiferent că a fost vorba despre consilieri județeni, municipali, orășenești sau comunali, și indiferent de culoarea lor politică, nu au promovat hotărîri care să ducă la rezolvarea problemelor cetățenilor. Consilierii s-au obișnuit ca inițiativele să le aparțină primarilor, care să promoveze propunerile de hotărîri, pe care aleșii cetățenilor doar să le voteze. În ultimii patru ani, în județul Bacău, consiliile locale din mediul rural au dezbătut 26.880 de proiecte de hotărîri. Dintre acestea, doar în 1075 de cazuri inițiativa de a promova o decizie a aparținut consilierilor locali, în timp ce primarii au făcut demersuri în 24.193 de cazuri. Datele statistice sînt mai mult decît grăitoare: primarii au inițiat 90% dintre hotărîrile de consilii, în timp ce consilierii, doar 4%. Diferența de șase procente o reprezintă proiecte la care au participat primarii, alături de alți inițiatori.
Prestația aleșilor locali a fost la fel de slabă și în consiliile din orașele sau municipiilele județului Bacău. Dintr-un total de 2112 hotărîri date în orașe, doar 132 au fost demersul consilierilor. În cele trei municipii din județ, consilierii s-au implicat în 195 de hotărîri, dintr-un total de 2160. Cu un procent de decizii inițiate de numai 9 % din total, consilierii din Bacău, Onești și Moinești dețin recordul pozitiv în acest jalnic top al eficienței activității celor pe care i-am votat. De departe, cele mai sonore nume s-au adunat în mandatul 2000-2004 în Consiliul Județean, unde fiecare partid a încercat să-și trimită cei mai buni oameni. Eficiența acestora a fost, însă, la fel de subțire: din 440 de hotărîri de Consiliu Județean, doar 23 au fost inițiate de consilieri – un procent de 5,2% -, în timp ce președintele CJ figurează în dreptul său cu 405 hotărîri care l-au avut drept autor.
La nivelul întregului județ, cifrele arată dimensiunea dezastrului: în intervalul 2000 – 2004 au fost adoptate 28.632 de hotărîri de consilii locale și județene, dintre care doar 1.270 au fost propuse de aleși. Adică, 4,4 %, un procent care spune multe despre cît de bine cunosc consilierii problemele comunității și, mai ales, despre cît de dornici sînt să le rezolve.
70 de miliarde pentru stat degeaba
Pentru faptul că au dormit sau au citit ziare prin sălile de ședință, aleșii locali au fost, însă, răsplătiți, în ultimii patru ani, cu cel puțin 70 de miliarde de lei. O sumă minimă, care reprezintă indemnizațiile pe care ei le primesc lunar și care diferă în funcție de dimensiunea localității, dar și de numărul de ședințe organizate într-o lună. Pentru participarea la o ședință de comisie și la o ședință de consiliu, cei care ar trebui să ne reprezinte primesc o indemnizație lunară, ce variază în funcție de dimensiunea localității. Consilierul din cea mai mică localitate a județului ia lunar 1,4 milioane de lei, pentru o singură ședință, dar suma se poate dubla, dacă primarul convoacă o ședință extraordinară, în cursul aceleiași luni. Un consilier din municipiul Bacău primește, pentru aceeași activitate, 3,9 milioane de lei, în timp ce un consilier județean pleacă acasă cu 4,7 milioane de lei lunar, pentru simplul fapt că a participat la o ședință la care a ridicat mîna. Sumele au fost indexate în toamna anului trecut, cînd s-a considerat că indemnizațiile erau prea mici pentru a-i determina pe consilieri să-și facă treaba cum se cuvine. În județul nostru sînt 1.082 de consilieri comunali, 87 de consilieri orășenești și 63 de consilieri municipali, pentru care, în ultimii patru ani, s-au cheltuit din banii publici, de fapt, din buzunarele noastre, cel puțin 70 de miliarde de lei, dacă ar fi să calculăm suma minimă pe care ar trebui să o ia un ales, fără a pune la socoteală și ședințele extraordinare (vezi tabel). „În general, consiliile locale alocă anual, în medie, între 8 și 14 % din totalul bugetului, pentru indemnizațiile consilierilor”, ne-a declarat Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău
„Realitatea este că aleșii locali sînt nepregătiți”
Activitatea consilierilor locali se animă cam în al treilea an de mandat, spune Simona Grama, responsabil cu informațiile de
interes public în Prefectura Bacău, care a întocmit lucrarea privind
numărul de inițiative avute de consilieri, lucrare care a fost solicitată
de Parlamentul României. „Pentru perioada analizată, s-a constatat
că activitatea consilierilor a început să se facă simțită din 2003. În
primii ani, numărul hotărîrilor promovate de ei a fost foarte mic”,
ne-a declarat Simona Grama. Într-un top al implicării, pe primul loc
s-ar clasa consilierii din municipiul Bacău, în timp ce numărul cel
mai mic de hotărîri inițiate de consilieri s-a înregistrat în mediul
rural, în special în satele din stînga Siretului, la Izvoru Berheciului
sau Oncești.
Autoritățile spun că fenomenul consilierilor care dorm în scaune nu
ar reflecta întocmai realitatea. „Există multe situații în care
consilierii au inițiativă, dar nu se mai preocupă și pentru a da
acestora forma scrisă, care să fie supusă dezbaterii în consilii.
Unele proiecte se concretizează în urma unor discuții, dar ca
semnătură apare doar cel care le pune pe hîrtie, cu precădere
primarul. Am asistat la ședințe de consiliu local din județ și m-am
convins că și consilierii identifică probleme, vin cu idei, le discută, le
susțin, dar primarul, pentru că întocmește proiectul de hotărîre,
ajunge să dețină «paternitatea». Nu întotdeaua primarul este
adevăratul părinte al unei hotărîri de consiliu”, spune Radu Cătălin
Mardare, prefectul județului Bacău. El consideră că alegătorii au
devenit tot mai exigenți, că amendează aleșii care nu le reprezintă
interesele și că, în următorii ani, „o să vedem oameni tot mai activi
în consiliile locale”.
Și președintele Consiliului Județean, Dragoș Benea, crede că aleșii
locali se implică, dar că nu urmăresc să își ducă ideile pînă la capăt,
așa că pe hotărîri apare drept inițiator doar primarul. „Este, oricum,
îngrijorător, numărul mic de inițiative care a aparținut consilierilor
locali din județ și este clar că trebuie să crească implicarea aleșilor
în comunitate”, spune Dragoș Benea. Fostul prefect al județului
Bacău, Ioan Silviu Lefter, este și mai tranșant: „Consilierii sînt adeseori nepregătiți. Asta este realitatea. Mulți nu pot face față cerințelor, așteptărilor. Sînt și primari nepregătiți, dar procentul consilierilor este și mai mare. Cred că ar trebui și consilierii să urmeze niște cursuri, unde să înțeleagă care le este menirea”.
Oameni care au condus administrația județului cred că există și o
problemă de mentalitate, atît în rîndul cetățenilor, obișnuiți să
meargă direct la primărie să își spună problema, cît și în rîndul
aparatului propriu al consiliilor, căruia i-a intrat în obișnuință să
treacă doar primarul drept inițiator al unei decizii. Constantin Avram,
fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bacău, spune că orice
consilier se simte mai mult ca făcînd parte din legislativ decît din
executiv, deci nu are motivație pentru a promova un proiect. „Consilierii au mai mult tendința de a analiza decît de a decide, de a legifera decît de a iniția. Cred că și legea induce acest comportament, pentru că într-un singur articol se vorbește despre posibilitatea consilierilor de a iniția hotărîri, în timp ce într-un mare număr de articole se spune despre obligația de a lua decizii pe marginea propunerilor. Consilierii privesc această posibilitate de a promova hotărîri mai mult ca pe o libertate decît ca pe o obligație”, este de părere Constantin Avram.
Un alt fost vicepreședinte al Consiliului Județean, Ioan Chiriac,
spune că „numărul de hotărîri inițiate în județul nostru este chiar
prea mare, pentru că problemele unei comunități se adună de obicei
la executiv, la primărie, care are o imagine de ansamblu. Consilierii
au o activitate limitată și pentru că nu dispun de aparatul tehnic
necesar pentru a se informa sau pentru a duce la capăt o
propunere de hotărîre. Mai există apoi și problema că, dacă nu faci
parte din majoritatea politică, o hotărîre nu se promovează și, dacă
ești mai bătăios și ajunge în stadiul de proiect, atunci nu se aprobă”.
Clasa politică, vinovată de acest fenomen
Specialiștii în administrație sînt cu toții de acord că vina pentru
această situație o poartă politicienii, de fapt, partidele care
promovează oameni de valoare îndoielnică. „Partidele ar trebui să
fie mult mai atente cînd desemnează listele de consilieri. Problema
cred că se va rezolva atunci cînd în România vor fi doar cîteva
partide puternice, cu suficienți oameni valoroși. Acum, toate
partidele sînt în căutare de oameni pentru a-și completa listele și
acceptă orice compromis”, spune Ioan Silviu Lefter. Problema
promovării unor oameni de valoare pare, însă, să fie determinată și
de mentalitatea intelectualilor, care preferă să stea în tribună și să
comenteze, decît să se implice. „Pe măsură ce clasa politică se va
maturiza și va avea venituri, și selecția va fi mai riguroasă. Acum
sînt probleme serioase: numărul celor care vin în partide e mic, iar
intelectualitatea, mai ales în mediul rural, preferă să nu se implice.
De asta avem mecanizatori ajunși primari, în timp ce inginerii
agronomi stau salariați pe la primării și se plîng că nu le ajunge
salariul”, ne-a declarat Ioan Chiriac. El mai găsește partidele
vinovate și de faptul că „nu au prevăzută o procedură clară de
selecție a cadrelor. Criteriile se schimbă de la o conducere la alta,
nu sînt unitare și corecte și lasă loc la mult subiectivism în
promovarea oamenilor”.
Vina partidelor pentru activitatea slabă a consilierilor s-ar
concretiza, în opinia lui Radu Cătălin Mardare, atît în perioada de
desemnare a candidaților, cît și după alegeri. „Cînd își perfectează
listele de consilieri, partidele ar trebui să fie mai atente, să
promoveze oameni cu inițiativă, capabili să și materializeze ideile
pe care le au, într-un proiect de hotărîre. După alegeri, partidele ar
trebui să mențină legătura între consilierii locali. Impresia mea este,
însă, că, la alegerile din acest an, în administrația locală a crescut
calitatea aleșilor, atît a primarilor, cît și a consilierilor locali. Timpul
este scurt de la alegeri, dar cred că impresia e corectă și nu este o
întîmplare, ci vine să confirme faptul că și alegătorii au devenit mai
exigenți”, spune Cătălin Mardare.
Fostul vicepreșdinte Avram merge mai departe și spune că toți
consilierii unui partid ar trebui să se întîlnească înainte de fiecare
ședință și să dezbată problemele, astfel încît deciziile lor să aibă
legătură cu realitatea. „Din păcate, însă, acest lucru se dovedește
de multe ori imposibil, pentru că și hotărîrile vin tîrziu. Dar partidele
își au partea lor de vină, mai ales de ordin organizatoric, pentru că
ar trebui să își poată găsi și impune oameni care pot lega activitatea
de consilier de dorința și perseverența de a iniția hotărîri pentru
comunitate”, crede Constantin Avram. La nivel teoretic, hibele par a
fi identificate. Pînă cînd, însă, lucrurile se vor limpezi în politică și
administrație și mentalitățile se vor schimba, vom plăti în continuare
70 de miliarde de lei, pentru consilieri care au inițiat doar 1.000 de
hotărîri de consiliu în patru ani. (Nicoleta BICHESCU)
pe raster:
Valoarea indemnizațiilor consilierilor locali și județeni
– la consilii județene (categoria I) 4.785.000
– la consilii județene (categoria II) 4.465.000
– la consilii locale municipale (cu peste 320.000 locuitori) 4.147.000
– la consilii locale municipale (categoria I) 3.987.000
– la consilii locale municipale (categoria II) 3.668.000
– la consilii locale municipale (categoria III) 3.349.000
– la consilii locale orășenești (categoria I) 3.031.000
– la consilii locale orășenești (categoria II) 2.711.000
– la consilii locale orășenești (categoria III) 2.552.000
– la consilii locale comunale (cu peste 15.000 locuitori) 2.074.000
– la consilii locale comunale (categoria I) 1.915.000
– la consilii locale comunale (categoria II) 1.595.000
– la consilii locale comunale (categoria III) 1.436.000
Lasă un răspuns