DORM PE BANII NOȘTRI Consilierii locali din județ au aruncat pe fereastră peste 70 de miliarde de lei

• consilierii locali din tot județul nu au avut decît inițiative palide • dintre cele 26.880 de hotărîri de consiliu local supuse aprobării în ultimii patru ani, doar 1.075 au fost inițiate de consilieri • în județ există comune în care consilierii nu au propus nici o hotărîre • majoritatea deciziilor locale sînt promovate de primari • foști și actuali șefi ai administrației spun că vina este în principal a clasei politice, care promovează oameni slabi

Consilierii locali au dormit timp patru ani în scaune, iar implicarea lor în problemele comunității s-a rezumat la a ridica mîna, în semn de aprobare sau de respingere. Aleșii locali din județul nostru, indiferent că a fost vorba despre consilieri județeni, municipali, orășenești sau comunali, și indiferent de culoarea lor politică, nu au promovat hotărîri care să ducă la rezolvarea problemelor cetățenilor. Consilierii s-au obișnuit ca inițiativele să le aparțină primarilor, care să promoveze propunerile de hotărîri, pe care aleșii cetățenilor doar să le voteze. În ultimii patru ani, în județul Bacău, consiliile locale din mediul rural au dezbătut 26.880 de proiecte de hotărîri. Dintre acestea, doar în 1075 de cazuri inițiativa de a promova o decizie a aparținut consilierilor locali, în timp ce primarii au făcut demersuri în 24.193 de cazuri. Datele statistice sînt mai mult decît grăitoare: primarii au inițiat 90% dintre hotărîrile de consilii, în timp ce consilierii, doar 4%. Diferența de șase procente o reprezintă proiecte la care au participat primarii, alături de alți inițiatori.

Prestația aleșilor locali a fost la fel de slabă și în consiliile din orașele sau municipiilele județului Bacău. Dintr-un total de 2112 hotărîri date în orașe, doar 132 au fost demersul consilierilor. În cele trei municipii din județ, consilierii s-au implicat în 195 de hotărîri, dintr-un total de 2160. Cu un procent de decizii inițiate de numai 9 % din total, consilierii din Bacău, Onești și Moinești dețin recordul pozitiv în acest jalnic top al eficienței activității celor pe care i-am votat. De departe, cele mai sonore nume s-au adunat în mandatul 2000-2004 în Consiliul Județean, unde fiecare partid a încercat să-și trimită cei mai buni oameni. Eficiența acestora a fost, însă, la fel de subțire: din 440 de hotărîri de Consiliu Județean, doar 23 au fost inițiate de consilieri – un procent de 5,2% -, în timp ce președintele CJ figurează în dreptul său cu 405 hotărîri care l-au avut drept autor.

La nivelul întregului județ, cifrele arată dimensiunea dezastrului: în intervalul 2000 – 2004 au fost adoptate 28.632 de hotărîri de consilii locale și județene, dintre care doar 1.270 au fost propuse de aleși. Adică, 4,4 %, un procent care spune multe despre cît de bine cunosc consilierii problemele comunității și, mai ales, despre cît de dornici sînt să le rezolve.

70 de miliarde pentru stat degeaba

Pentru faptul că au dormit sau au citit ziare prin sălile de ședință, aleșii locali au fost, însă, răsplătiți, în ultimii patru ani, cu cel puțin 70 de miliarde de lei. O sumă minimă, care reprezintă indemnizațiile pe care ei le primesc lunar și care diferă în funcție de dimensiunea localității, dar și de numărul de ședințe organizate într-o lună. Pentru participarea la o ședință de comisie și la o ședință de consiliu, cei care ar trebui să ne reprezinte primesc o indemnizație lunară, ce variază în funcție de dimensiunea localității. Consilierul din cea mai mică localitate a județului ia lunar 1,4 milioane de lei, pentru o singură ședință, dar suma se poate dubla, dacă primarul convoacă o ședință extraordinară, în cursul aceleiași luni. Un consilier din municipiul Bacău primește, pentru aceeași activitate, 3,9 milioane de lei, în timp ce un consilier județean pleacă acasă cu 4,7 milioane de lei lunar, pentru simplul fapt că a participat la o ședință la care a ridicat mîna. Sumele au fost indexate în toamna anului trecut, cînd s-a considerat că indemnizațiile erau prea mici pentru a-i determina pe consilieri să-și facă treaba cum se cuvine. În județul nostru sînt 1.082 de consilieri comunali, 87 de consilieri orășenești și 63 de consilieri municipali, pentru care, în ultimii patru ani, s-au cheltuit din banii publici, de fapt, din buzunarele noastre, cel puțin 70 de miliarde de lei, dacă ar fi să calculăm suma minimă pe care ar trebui să o ia un ales, fără a pune la socoteală și ședințele extraordinare (vezi tabel). „În general, consiliile locale alocă anual, în medie, între 8 și 14 % din totalul bugetului, pentru indemnizațiile consilierilor”, ne-a declarat Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău

„Realitatea este că aleșii locali sînt nepregătiți”

Activitatea consilierilor locali se animă cam în al treilea an de mandat, spune Simona Grama, responsabil cu informațiile de

interes public în Prefectura Bacău, care a întocmit lucrarea privind

numărul de inițiative avute de consilieri, lucrare care a fost solicitată

de Parlamentul României. „Pentru perioada analizată, s-a constatat

că activitatea consilierilor a început să se facă simțită din 2003. În

primii ani, numărul hotărîrilor promovate de ei a fost foarte mic”,

ne-a declarat Simona Grama. Într-un top al implicării, pe primul loc

s-ar clasa consilierii din municipiul Bacău, în timp ce numărul cel

mai mic de hotărîri inițiate de consilieri s-a înregistrat în mediul

rural, în special în satele din stînga Siretului, la Izvoru Berheciului

sau Oncești.

Autoritățile spun că fenomenul consilierilor care dorm în scaune nu

ar reflecta întocmai realitatea. „Există multe situații în care

consilierii au inițiativă, dar nu se mai preocupă și pentru a da

acestora forma scrisă, care să fie supusă dezbaterii în consilii.

Unele proiecte se concretizează în urma unor discuții, dar ca

semnătură apare doar cel care le pune pe hîrtie, cu precădere

primarul. Am asistat la ședințe de consiliu local din județ și m-am

convins că și consilierii identifică probleme, vin cu idei, le discută, le

susțin, dar primarul, pentru că întocmește proiectul de hotărîre,

ajunge să dețină «paternitatea». Nu întotdeaua primarul este

adevăratul părinte al unei hotărîri de consiliu”, spune Radu Cătălin

Mardare, prefectul județului Bacău. El consideră că alegătorii au

devenit tot mai exigenți, că amendează aleșii care nu le reprezintă

interesele și că, în următorii ani, „o să vedem oameni tot mai activi

în consiliile locale”.

Și președintele Consiliului Județean, Dragoș Benea, crede că aleșii

locali se implică, dar că nu urmăresc să își ducă ideile pînă la capăt,

așa că pe hotărîri apare drept inițiator doar primarul. „Este, oricum,

îngrijorător, numărul mic de inițiative care a aparținut consilierilor

locali din județ și este clar că trebuie să crească implicarea aleșilor

în comunitate”, spune Dragoș Benea. Fostul prefect al județului

Bacău, Ioan Silviu Lefter, este și mai tranșant: „Consilierii sînt adeseori nepregătiți. Asta este realitatea. Mulți nu pot face față cerințelor, așteptărilor. Sînt și primari nepregătiți, dar procentul consilierilor este și mai mare. Cred că ar trebui și consilierii să urmeze niște cursuri, unde să înțeleagă care le este menirea”.

Oameni care au condus administrația județului cred că există și o

problemă de mentalitate, atît în rîndul cetățenilor, obișnuiți să

meargă direct la primărie să își spună problema, cît și în rîndul

aparatului propriu al consiliilor, căruia i-a intrat în obișnuință să

treacă doar primarul drept inițiator al unei decizii. Constantin Avram,

fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bacău, spune că orice

consilier se simte mai mult ca făcînd parte din legislativ decît din

executiv, deci nu are motivație pentru a promova un proiect. „Consilierii au mai mult tendința de a analiza decît de a decide, de a legifera decît de a iniția. Cred că și legea induce acest comportament, pentru că într-un singur articol se vorbește despre posibilitatea consilierilor de a iniția hotărîri, în timp ce într-un mare număr de articole se spune despre obligația de a lua decizii pe marginea propunerilor. Consilierii privesc această posibilitate de a promova hotărîri mai mult ca pe o libertate decît ca pe o obligație”, este de părere Constantin Avram.

Un alt fost vicepreședinte al Consiliului Județean, Ioan Chiriac,

spune că „numărul de hotărîri inițiate în județul nostru este chiar

prea mare, pentru că problemele unei comunități se adună de obicei

la executiv, la primărie, care are o imagine de ansamblu. Consilierii

au o activitate limitată și pentru că nu dispun de aparatul tehnic

necesar pentru a se informa sau pentru a duce la capăt o

propunere de hotărîre. Mai există apoi și problema că, dacă nu faci

parte din majoritatea politică, o hotărîre nu se promovează și, dacă

ești mai bătăios și ajunge în stadiul de proiect, atunci nu se aprobă”.

Clasa politică, vinovată de acest fenomen

Specialiștii în administrație sînt cu toții de acord că vina pentru

această situație o poartă politicienii, de fapt, partidele care

promovează oameni de valoare îndoielnică. „Partidele ar trebui să

fie mult mai atente cînd desemnează listele de consilieri. Problema

cred că se va rezolva atunci cînd în România vor fi doar cîteva

partide puternice, cu suficienți oameni valoroși. Acum, toate

partidele sînt în căutare de oameni pentru a-și completa listele și

acceptă orice compromis”, spune Ioan Silviu Lefter. Problema

promovării unor oameni de valoare pare, însă, să fie determinată și

de mentalitatea intelectualilor, care preferă să stea în tribună și să

comenteze, decît să se implice. „Pe măsură ce clasa politică se va

maturiza și va avea venituri, și selecția va fi mai riguroasă. Acum

sînt probleme serioase: numărul celor care vin în partide e mic, iar

intelectualitatea, mai ales în mediul rural, preferă să nu se implice.

De asta avem mecanizatori ajunși primari, în timp ce inginerii

agronomi stau salariați pe la primării și se plîng că nu le ajunge

salariul”, ne-a declarat Ioan Chiriac. El mai găsește partidele

vinovate și de faptul că „nu au prevăzută o procedură clară de

selecție a cadrelor. Criteriile se schimbă de la o conducere la alta,

nu sînt unitare și corecte și lasă loc la mult subiectivism în

promovarea oamenilor”.

Vina partidelor pentru activitatea slabă a consilierilor s-ar

concretiza, în opinia lui Radu Cătălin Mardare, atît în perioada de

desemnare a candidaților, cît și după alegeri. „Cînd își perfectează

listele de consilieri, partidele ar trebui să fie mai atente, să

promoveze oameni cu inițiativă, capabili să și materializeze ideile

pe care le au, într-un proiect de hotărîre. După alegeri, partidele ar

trebui să mențină legătura între consilierii locali. Impresia mea este,

însă, că, la alegerile din acest an, în administrația locală a crescut

calitatea aleșilor, atît a primarilor, cît și a consilierilor locali. Timpul

este scurt de la alegeri, dar cred că impresia e corectă și nu este o

întîmplare, ci vine să confirme faptul că și alegătorii au devenit mai

exigenți”, spune Cătălin Mardare.

Fostul vicepreșdinte Avram merge mai departe și spune că toți

consilierii unui partid ar trebui să se întîlnească înainte de fiecare

ședință și să dezbată problemele, astfel încît deciziile lor să aibă

legătură cu realitatea. „Din păcate, însă, acest lucru se dovedește

de multe ori imposibil, pentru că și hotărîrile vin tîrziu. Dar partidele

își au partea lor de vină, mai ales de ordin organizatoric, pentru că

ar trebui să își poată găsi și impune oameni care pot lega activitatea

de consilier de dorința și perseverența de a iniția hotărîri pentru

comunitate”, crede Constantin Avram. La nivel teoretic, hibele par a

fi identificate. Pînă cînd, însă, lucrurile se vor limpezi în politică și

administrație și mentalitățile se vor schimba, vom plăti în continuare

70 de miliarde de lei, pentru consilieri care au inițiat doar 1.000 de

hotărîri de consiliu în patru ani. (Nicoleta BICHESCU)

pe raster:

Valoarea indemnizațiilor consilierilor locali și județeni

– la consilii județene (categoria I) 4.785.000

– la consilii județene (categoria II) 4.465.000

– la consilii locale municipale (cu peste 320.000 locuitori) 4.147.000

– la consilii locale municipale (categoria I) 3.987.000

– la consilii locale municipale (categoria II) 3.668.000

– la consilii locale municipale (categoria III) 3.349.000

– la consilii locale orășenești (categoria I) 3.031.000

– la consilii locale orășenești (categoria II) 2.711.000

– la consilii locale orășenești (categoria III) 2.552.000

– la consilii locale comunale (cu peste 15.000 locuitori) 2.074.000

– la consilii locale comunale (categoria I) 1.915.000

– la consilii locale comunale (categoria II) 1.595.000

– la consilii locale comunale (categoria III) 1.436.000