Dumbrăveni, satul fără proprietari

Redacția Ziarul de Bacău

Dacă cineva nu poate să creadă că în ziua de azi mai există un sat în care aproape nici un locuitor nu are nici un act pentru casă sau pentru pămîntul pe care îl folosește, se înșală. La mai puțin de 50 de kilometri de Bacău, în comuna Răcăciuni, există un sat, Dumbrăveni, care s-a înființat imediat după inundațiile din luna iulie a anului 1991. Atunci, furia apelor i-a lovit și pe oamenii din Fundu Răcăciuni, iar o mare parte din ei au rămas fără nimic din agoniseala lor de o viață. Și-au pierdut animalele, casele și, cel mai trist, unii au văzut cum frații sau părinții lor au fost luați de apele învolburate. Imediat după nenorocire, la fața locului au început să-și facă apariția o mulțime de oameni politici și din administrație, care le-au promis oamenilor că o să fie alături de ei, că o să îi ajute să își refacă casele și că totul va fi bine. Fiecare familie care a avut de suferit a primit cîte patru prăjini de pămînt, în vîrful unui deal, unde puteau fi ridicate locuințe noi. Oamenii s-au mutat imediat în noul loc, iar cu materialele de construcții pe care le-au primit au început să își construiască case. Cu timpul, pe lîngă cele 47 de familii de sinistrați, la Dumbrăveni s-au mai mutat și alții, astfel încît satul are acum peste o sută de locuințe. Dar acest lucru nu părea să preocupe sau să deranjeze autoritățile locale. Așa stînd lucrurile, nimeni nu și-a pus problema dobîndirii unor acte care să ateste legalitatea șederii lor în Dumbrăveni.

„Viorel Hrebenciuc era gata să ne promită și luna de pe cer”

Acum, însă, la mai bine de 13 ani de la tragedie, liniștea lor pare să fie tulburată. Primăria Răcăciuni i-a dat în judecată, încercînd să îi oblige să concesioneze terenurile pe care le au în folosință. Gestul primarului i-a pus pe jar pe săteni, iar acum ei sînt gata să pornească o adevărată revoltă. Sinistraților nu li se pare normal să fie puși în situația de a plăti pentru ceea ce au primit, iar cei care s-au mutat doar de dragul de a ocupa cîteva de prăjini în plus spun că nu este drept ca numai ei să fie obligați să scoată bani din buzunar.
Varvara Mesterca s-a mutat în Dumbrăveni la puțin timp după inundații. Ea locuia în satul Fundu Răcăciuni, dar casa ei a fost distrusă complet de ape. Femeia susține că imediat după inundații i s-au acordat în compensare 237 de metri pătrați, loc pe care și-a amenajat o căsuță cu două camere și o grădină de zarzavaturi. Acum, femeia a primit o citație, prin care este anunțată că este dată în judecată pentru concesionare.
„Nu mi se firesc ca Primăria să procedeze în acest fel. Pămîntul acesta este singurul ajutor pe care l-am primit din partea statului. Acum vor să ne oblige să îl plătim. La început, nimeni nu a vorbit despre așa ceva. Atunci ni s-au făcut mii de promisiuni, care mai de care mai frumoase. Fostul prefect, Viorel Hrebenciuc, era în stare să ne spună că ne aduce și luna de pe cer, dar în final cu ce ne-am ales? Cu riscul de a fi dați afară”, spune Varvara Mesterca. Cînd vine vorba despre actele pentru casă sau pămînt, femeia ridică din umeri. Nu are absolut nimic, nici măcar o hîrtie pe care să apară o ștampilă sau o semnătură, doar niște schițe desenate în creion.
în aceeași situație se află și Petre Moise. A fost trimis în judecată pe motiv că ar deține abuziv o bucată de teren din izlazul comunal. El susține că pămîntul i-a fost dat de autorități și că este dreptul lui să îl folosească. Argumentele lui se năruie în momentul în care recunoaște că nu are nici un document care să ateste că ceea ce spune este real. „Nu am nimic. De unde să am acte? A venit cineva să îmi dea așa ceva? Am mers de nenumărate ori la Primărie, dar mereu am fost amînat. La fel au pățit și ceilalți”, se plînge Petre Moise.
Locuitorilor din Dumbrăveni nu le vine să creadă că au fost dați în judecată și că pot să fie obligați să plătească. Ei se strîng zilnic în fața bisericii și discută despre necazul lor. Oamenii sînt indignați și revoltați și spun că nu au de unde să dea bani pentru concesionare. „Sîntem săraci și vai de capul nostru. De unde să mai dăm bani, că doar pensiile sau salariile noastre sînt mizerabile”, spun oamenii.
De cealaltă parte, se află primarul. El susține că a încercat să îi înțeleagă pe oameni ani la rînd și totodată să îi convingă că demersul lui este în favoarea lor. „Situația este destul de complicată. Oamenii nu au nimic, nici un act. Noi încercăm să îi ajutăm, dar se pare că ei nu vor să priceapă acest lucru. Am fost nevoiți să îi dăm în judecată în urma unui control al Curții de Conturi”, spune Vasile Ifrim, primarul comunei Răcăciuni.

Prefectura nu știe nimic

Prefectul Gheorghe Hură s-a arătat surprins de situația locuitorilor de la Dumbrăveni. „Nu știu despre ce este vorba. Voi lua legătura cu primarul și voi cere o situație detaliată pentru fiecare familie. Sper să putem să îi ajutăm pe acei oameni”, ne-a declarat Gheorghe Hură. Dar pînă cînd autoritățile vor clarifica situația, oamenii din Dumbrăveni sînt hotărîți să pornească o revoltă. (Oana MĂGUREAN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.