Epigonii lui Cuza

Administrator

Ștefan RADU

Ziua Micii Uniri s-a dovedit a fi dovada marii rupturi din sînul clasei politice românești de astăzi. Premierul s-a dat ocupat cu treburile guvernării, spunînd că o ședință ordinară a Executivului (de la care, uneori, ministrul Justiției poate lipsi pentru că nu consideră că este importantă!) este greu de anulat sau de mutat în altă zi. De cealaltă parte (a baricadei), președintele Traian Băsescu nu a ratat o nouă ieșire în public, la Iași, prilej propice pentru a mai lansa o ghiulea către „aliații” de la Putere. Cum poți să vorbești despre Unire cînd cuțitele lungi abia pot fi ascunse pe sub poalele paltoanelor?!
Cum 24 ianuarie simbolizează începutul modernizării României, momentul este pervertit de actualii aleșii în scopuri electorale și populiste. Fără să cunoască elementele intime ale istoriei acelor vremuri, unii se lansează în comparații și metafore periculoase. A fost și cazul dlui Președinte. Discursul – elaborat de Cancelaria sa – a făcut o prea lejeră referire la Domnitorul Cuza. în fața ieșenilor, dl Băsescu s-a grăbit să citeze vorbele lui Mihail Kogălniceanu care îi cerea proaspătului Domn să instaureze puterea legii în țara asta. Dl Băsescu a declarat că este întocmai lui Cuza: se luptă să instaureze legea în România de astăzi. Ceea ce nu știe Președintele – cred eu… – este faptul că perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza nu a fost chiar una a dreptății și corectitudinii. Studiul aprofundat al istoriei arată că în doar cîțiva ani țara a fost jefuită de noii corupți ai Puterii de atunci, că luptele dintre diversele cercuri de interese economice au căpătat accente de maximă violență și că sub sceptrul lui Cuza s-a consemnat primul asasinat: premierul – de atunci – Barbu Catargi a fost ucis sub clopotnița de la Patriarhie exact după o convocare la Domnie. Nici în ziua de astăzi nu se știe cine a comandat crima, existînd variante în care însuși cel omagiat peste vremuri, Domnitorul Cuza, ar fi fost implicat în odiosul complot.

Apoi să ne amintim că modul de a conduce al Domnului Unirii a produs tensiuni inimaginabile în administrația și în politica românească. Aceiași mari oameni de stat care l-au înălțat pe tronul Principatelor (liberali și conservatori) au ajuns în situația de a-i cere abdicarea și exilarea. România s-a modernizat și a devenit Regat abia sub administrarea unui Domn (apoi Rege) german. A fost nevoie de un străin pentru a repune în matcă o țară trădată de proprii lideri. Carol I a dovedit mai multă iubire de patrie și de neam decît majoritatea demagogilor și învîrtiților cu vînă românească. Ciudat este că astăzi, după un veac și jumătate, ne aflăm într-o situație similară. Țara a fost devalizată de fel de fel de profitori, în fruntea ei se tot perindă grupuri de hiene fără Dumnezeu, iar oamenii de rînd privesc deznădăjduiți spre șeful Statului ca singur simbol al unei posibile igienizări naționale. Tare mi-e teamă că – exact ca și Cuza – a pornit pe un drum al conflictului generalizat și că sfîrșitul poate fi asemănător. Se pregătește o suspendare – ca avanpremieră la o foarte puțin posibilă demitere prin referendum – și o anihilare politică a dlui Băsescu. în plus, problema unei administrații străine deja a fost rezolvată: prin aderarea la Uniunea Europeană, mare parte din procesul de impunere a legii și de modernizare a României depinde de deciziile și intervențiile Parlamentului și Comisiei Europene.

Doar o autoritate străină poate să-i potolească pe clienții politici ai acestei țări și să-i aducă în limitele suportabilului pentru masa de alegători. După ce i-am ascultat pe primii doi bărbați ai țării acuzîndu-se reciproc de activități de-a dreptul mafiote, mă întreb în ce poți să mai crezi? Cine îmi garantează că o schimbare prin vot (cum deja au fost vreo patru pînă acum!) va aduce în funcțiile de maximă responsabilitate națională oamenii cu adevărat loiali acestui neam, dispuși să se sacrifice pentru idealuri istorice? în urmă cu vreo zece ani (poate mai mult), Bulgaria se punea sub administrarea unui consiliu monetar internațional. Practic, a renunțat, temporar, la independența politică. Atunci rîdeam de răul lor. Acum, vedem că o nouă Bulgarie s-a născut, mult mai credibilă decît noi în ochii europenilor, o țară a cărei strategie pe termen mediu și lung este clară. Nu enumăr aici elementele care susțin aserțiunea mea. Curioșii pot face propriile lor cercetări. N-ar fi rău să învățăm din experiențele altora și din prostiile noastre. A avea o memorie selectivă la nivel de națiune nu este benefic. Mesajul grăbit al Președintelui care s-a asemănat cu Domnitorul Cuza nu-l avantajează nici pe el, nici pe noi. Așa cum nici Cuza nu a făcut singur Unirea, nici politicieni de astăzi nu sînt singurii demni de laudă pentru aderarea noastră. De asemenea, imaginea de justițiar a lui Cuza și eforturile sale de a cuceri dragostea poporului nu au rezolvat problemele profunde ale României de-atunci. Domnul Președinte și-a ales un subiect de studiu tare dificil… în țara asta. Dl Băsescu a declarat că este întocmai lui Cuza: se luptă să insta

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.