EVIDENȚA NU MAI POATE FI NEGATĂ Aerostar este vinovat de căderea bombei

Redacția Ziarul de Bacău

La mai bine de o săptămînă de la căderea unei bombe în apropierea parcului de rezervoare al Petrom Bacău vinovatul de producerea incidentului a fost descoperit de primul ministru. În ședința de guvern de joi, 17 octombrie, premierul Năstase a decis ca societatea Aerostar să intre pe mîna Corpului de Control. „Din dispoziția premierului Adrian Nastase, Corpul de Control al primului – ministru va investiga respectarea dispozițiilor legale cu privire la modul cum au fost executate unele lucrări de modernizare la avionul MiG 21 – Lancer, efectuate la societatea Aerostar Bacău. Decizia survine incidentului produs pe 9 octombrie 2002, lîngă aerodromul din Bacău, cînd pe timpul executării unui zbor de instrucție, unui avion MIG 21 –Lancer i s-a desprins accidental o bombă neamorsată”, spune un comunicat oficial al biroului de presă al primului ministru.

Primele bănuieli legate de posibilitatea ca Aerostar să fie vinovată de producerea incidentului au avut loc săptămîna trecută, cînd ofițerul de relații cu presa al Unității Militare de Aviație din Bacău a exclus categoric o eroare de pilotaj. La cîteva zile după ceasta, „Ziarul de Bacău” a avut și confirmarea neoficială că nici personalul tehnic al Unității de Aviație nu se face vinovat de o a asemenea greșeală. În acest caz, eroarea nu putea să provină decît de la Aerostar, societatea care a modernizat aeronava. Numai că, în ciuda eforturilor noastre de a afla un punct de vedere oficial al conducerii societății, acesta nu a venit decît ieri, după ce primul ministru a anunțat că va trimite în Bacău Corpul de control pentru a verifica lucările de modernizare a MiG-urilor.

În comunicatul așteptat aproape o săptămînă, directorul general al societății, Grigore Filip, precizează lapidar: „Referitor la controlul de către Corpul de Control al Primului Ministru țin să subliniez că statul este suveran și are dreptul prin instituțiile sale să dispună măsurile de control cu privire la programele sale, așa că nu mi se pare nimic anormal în privința deciziei de a supune controlului Corpului de Control al Primului Ministru orice program, inclusiv Programul de modernizare al avioanelor MiG 21”. Un lucru pe care îl știam și noi și care nu răspunde la nici una dintre 1ntrebările pe care noi le-am pus conducerii fabricii de avioane.

„Doresc, de asemenea, să fac precizarea că, referitor la evenimentul din 9 octombrie a.c, noi considerăm cazul clar și cunoaștem și care este implicarea persoanlului nostru dar, conform reglemantărilor în vigoare, comunicarea oficială a concluziilor este de competența Comisiei de anchetă a Ministerului Apărării Naționale”. Scurt și cuprinzător. O atitudine la limita sfidării, așa cum, de altfel, directorul Grigore Filip s-a obișnuit să aibă în ultimii ani, cel puțin în relațiile sale cu presa. Firma care a beneficiat de milioane de dolari pentru modernizarea MiG-ului înțelege să trateze astfel băcăuanii care au fost acum o săptămînă la un pas de catastrofă. Oare ce răspuns ar fi dat directorul Filip dacă jumătate din oraș ar fi sărit în aer?

Bomba s-a desprins din cauza unei defecțiuni tehnice

Surse din comisia de anchetă ne-au declarat că în urma analizei casetei de zbor, a rezultat că bomba s-a desprins în momentul în care pilotul a dat comanda de ridicare a trenului de aterizare. Cînd pilotul a apăsat pe buton, la supapele de siguranță ale roților trenului de aterizare ar fi trebuit să ajungă un curent de 28 de volți, care ar fi trebuit să-l ridice. Numai că fluxul de curent electric, în loc să ajungă la supapele roților, s-a oprit la cele ale bombei, le-a deblocat, iar bomba pur si simplu a picat de sub aripa avionului. Pînă în prezent, Ministerul Apărării Naționale nu a emis nici un comunicat oficial privind cauzele incidentului.

Ce înseamnă MiG 21 Lancer?

Istoria modernizării MiG -urilor a început în ianuarie 1992, odată cu semnarea contractului între guvern, pe de o parte, și societățile Aerostar și Elbit System (din Israel), pe de altă parte. Modernizarea avioanelor de vînătoare MiG-21 s-a făcut ca urmare a tendinței mondiale de îmbunătățire a caracteristicilor tehnico-tactice ale aparatelor deja existente în dotarea aviației militare. Așa s-a ajuns la decizia de echipare a lor cu aparatură modernă și cu sisteme noi de arme. Unul dintre scopurile modernizării a fost creșterea capacității de luptă, prin echiparea cu elemente de avionică avansată. Un alt obiectiv urmărit a fost utilizarea, cu o precizie de lovire sporită, atît a armamentului „vest”, cît și a celui „est” și, în sfîrșit, posibilitatea de a supraviețui în mediu ostil. Avionul MiG 21 Lancer a fost realizat în trei configuratii:

· cu simplă comandă aer-sol sau Lancer A, al cărei prototip a efectuat primul zbor pe 22 august 1995;

· cu dublă comandă aer-sol sau Lancer B, al cărei prototip a efectuat primul zbor pe 6 mai 1996;

· cu simplă comandă aer-aer sau Lancer C, echipat cu un radar Doppler multimod și al cărei prototip a efectuat primul zbor pe 6 noiembrie 1996. Aeronavele sînt menite să asigure compatibilitatea integrală și interoperabilitatea cu forțele aeriene ale NATO.

Pe 24 mai 2002, societatea Aerostar a anunțat că a predat MApN cel de-al 100 -lea aparat dintre cele 110 cîte erau contractate. Într-un comunicat remis la acea dată se spunea: „La livrarea avionului MiG-21 Lancer cu numărul o sută, putem afirma cu certitudine că acest program de modernizare este un succes: singurul program de modernizare MiG-21 aflat în exploatare operațională, îndeplinirea cerințelor tehnico – operaționale, mare eficiență a costurilor și, la fel de important, realizarea unui avion compatibil NATO”.

Deși, cu aceeași ocazie, Aerostar a recunoscut că au avut loc trei accidente, dintre care două numai în Bacău, concluziile în privința cauzelor care au dus la prăbușirea lor diferă. În timp ce MApN spunea că accidentele se datorează într-un prim caz faptului că aeronava pur și simplu nu a reușit să se înalțe și în cel de-al doilea că s-a blocat motorul, Aerostar precizează în site-ul său că vina nu-i aparține sub nici o formă. „Cercetarea accidentelor a fost facilitată de sistemele moderne, care au permis analiza pe baza datelor obiective furnizate de echipamentul de înregistrare a datelor, așa numita «cutie neagră». Nici unul dintre aceste accidente nu a fost generat de cauze tehnice legate de calitatea reparației efectuate la Aerostar și nici de sistemele modernizate”, se mîndrește societatea băcăuană.

În anul 2001 Aerostar a realizat o cifră de afaceri de 576,5 miliarde lei, din care ponderea reparațiilor de avioane și motoare și modernizarea de avioane MiG-21 reprezinta 64 la sută, iar ponderea activităților de construcții avioane și componente de aviație a fost de la 14 %.

Principalele programe militare derulate de Aerostar sînt modernizarea MiG-21 Lancer, programul de modernizare LAROM a lansatorului multiplu de proiectile nedirijate, programul național de identificare amic – inamic – IRIS, programul avionului demonstrator modernizat MiG-29 Sniper, ca și programele de întreținere și reparații avioane militare și echipamente de aviație aferente. (Mirela ROMANEȚ)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.