• declară Jonathan Scheele, șeful Delegației Comisiei Europene la București
Jonathan Scheele, șeful Delegației Comisiei Europene la București, s-a aflat preț de cîteva ore în județul Bacău. Cu umor și diplomație, el a stat de vorbă cu autoritățile locale, cu oameni de afaceri sau conducători de organizații neguvernamentale, care au beneficiat de fonduri ale Uniunii Europene. Deși programul a fost foarte încărcat, Jonathan Scheele a acceptat să acorde un interviu, în exclusivitate, pentru cititorii „Ziarului de Bacău”.
– Ați fost unul dintre cei care ați atenționat mereu asupra problemelor pe care le ridica corupția în România. Ați constatat vreo schimbare după ultimul raport de țară?
– Corupția rămîne o problemă în România, care nu va putea fi rezolvată fără a face o reformă în justiție și administrație. Și asta trebuie să se întîmple nu doar pentru combaterea corupției, ci și pentru că România trebuie să aibă o justiție competentă, profesionistă și imparțială. Există bazele pentru a realiza o asemenea reformă, există o strategie, dar marea provocare este de a transforma această strategie într-un plan realist, care poate duce la reformă. Dar așa ceva nu se poate face peste noapte. Noi vorbim despre un proces care va dura cîțiva ani. De aceea este important ca, înainte de a lansa procesul de aderare, noi să fim convinși că acesta este bine pregătit și că are resurse pentru a se finaliza complet și corect. În ceea ce privește schimbările apărute după raportul de țară, nu pot face comentarii. Dar monitorizăm tot ceea ce se întîmplă în România și ținem cont de toate elementele, astfel că, la viitorul raport de țară, să putem spune ce s-a schimbat și ce nu.
– Vedeți, totuși, măcar elemente că s-ar dori combaterea fenomenului?
– În fond, România este o democrație. Și românii, atît în plan personal, individual, cît și colectiv, au de făcut niște alegeri. Iar în acest an, românii au oportunitatea de a-și exercita acest drept. Ei pot acum să-și exprime părerile, opiniile, despre modul în care s-au comportat cei care au fost aleși data trecută.
– A auzit Europa despre baronii locali?
– Noi am auzit foarte multe despre ceea ce se întîmplă în România și asta include și termenul de baron local. Și sînt conștient și de informațiile despre ceea ce se întîmplă în Bacău.
– Considerați că autoritățile sînt dispuse să lupte la modul real, nu doar declarativ, cu acest fenomen al baronilor locali, care este un simbol al corupției?
– Așa cum am mai spus, dacă populația este nemulțumită de un baron local sau de altul, ea este prima care are posibilitatea de a schimba ceva. Cred că este o iluzie că Uniunea Europeană sau orice alt actor important din afară ar putea să vina în România și să o salveze de propriile probleme. Românii trebuie să-și rezolve problemele pe care le au. Noi putem să vă furnizăm un cadru, care să vă ajute să faceți acest lucru, dar nimic mai mult.
Protecția mediului, agricultura, justiția și afacerile interne rămîn pe lista neagră
– Am intrat în an electoral. Multe proiecte SAPARD vor fi gata în luna mai, iunie, în plină campanie. Nu se teme Comunitatea Europeană că fondurile date pentru diferite proiecte și programe vor fi folosite, la nivel local, în scop electoral?
– În primul rînd, dacă proiectul este bun, trebuie finanțat și cît mai repede. Pe de altă parte, este absolut normal, în orice democrație, ca un guvern local sau național care a reușit anumite lucruri, chiar și cu ajutor extern, să pună asta în justificarea cererii lui de a obține un nou mandat de la alegător. Dar, sigur că sîntem preocupați de această problemă și avem și reguli foarte stricte și foarte clare în legătură cu aceste proiecte. Pe de altă parte, este nerezonabil să considerăm că singura contribuție care a dus la succesul unui proiect este cea a Uniunii Europene. Pentru că, în primul rînd, pînă să ajungi la finanțare, trebuie să scrii un proiect, să îl concepi, să scrii un proiect bun. În al doilea rînd, mai trebuie să furnizezi și o parte din finanțarea pentru proiectul respectiv și, în cele din urmă, trebuie să îl și gestionezi bine, astfel încît să fie finalizat. Așa că succesul unui proiect este rezultatul contribuțiilor venite din mai multe părți.
– Dar nu este la fel de nerezonabil ca cineva să își asume, în scop electoral, finalitatea unui proiect ca fiind doar a sa?
– Eu sînt convins că, dacă cineva ar încerca să facă acest lucru, opoziția ar reacționa imediat, cu informațiile corecte.
– Anul electoral înseamnă întotdeauna o decizie populistă. Deja bugetul pe 2004 a fost gîndit cu o puternică latură socială. În această conjunctură, credeți că va reuși România să încheie în acest an capitolele de negociere cu Uniunea Europeană?
– Avem un obiectiv comun, și anume ca România să adere în 2007 la Uniunea Europeană. Dacă vor avea loc reformele necesare, în acest an, atunci și negocierile se vor putea încheia în 2004. Comisia, la rîndul ei, își face partea ei de treabă. În februarie va publica propunerea ei financiară în legătură cu aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Dar acum, în primul rînd, depinde de România să ajungă în situația în care să propună încheierea negocierilor anul acesta și să aibă și posibilitatea de a susține o astfel de propunere. Iar guvernul este perfect conștient de acest lucru.
– Cum privește Uniunea Europeană faptul că guvernanții au făcut o regulă aproape, în a folosi banul public în campania electorală?
– Nu aș dori să fac comentarii pe marginea acestui subiect.
– Care sînt capitolele de negociere care vi se par că sînt cel mai departe de cerințele Uniunii Europene?
– În mod evident, rămîn la închiderea negocierilor, capitolele cele mai dificile. Începi cu cele mai ușoare, iar la urmă vin și capitolele care sînt complexe, dificile: protecția mediului înconjurător, agricultura, justiția și afacerile interne. Și aceastea au fost capitole dificile și complicate pentru toate țările comunitare.
– Dintre toate, care ridică cele mai mari probleme?
– Toate trebuie închise pînă la sfîrșitul negicierilor.
– Există, totuși, din perspectiva uniunii, riscul ca autoritățile române să întîrzie în acest an negocierile, mult prea preocupate de campania electorală și nedispuse să ia măsuri nepopulare?
– România a insistat foarte mult la ultimul consiliu european din 2003, la întîlnirea șefilor de stat și de guvern, pentru a obține acest obiectiv comun, al închiderii negocierilor în 2004. Iar eu înțeleg că finalizarea negocierilor nu ar face decît să consolideze poziția lor electorală. Guvernul a făcut deja o alegere politică între două opțiuni: una a fost să insiste pe finalizarea negocierilor în acest an, chiar cu riscul unor măsuri mai puțin populare. A doua opțiune era să ia acum măsuri populare în an electoral, dar să amîne finalizarea negocierilor. Eu știu că nu și-au schimbat părerea. (Interviu realizat de Nicoleta BICHESCU)
pe rater:
Presa locală nu are suficientă stabilitate pentru a fi independentă
– Independența presei este o chestiune foarte importantă. Cred că, pe plan legislativ, presa este independentă. Problema este mai mult una economică, pentru că presa în România nu are suficientă stabilitate economică pentru a fi sută la sută independentă. Mai mult, la ziarele sau posturile de televiziune mai mici, infleunța unor persoane publice sau chiar din domeniul privat pot fi foarte importante.
Lasă un răspuns