Exodul elefanților

Administrator

Mihai BUZNEA

Pe la mijlocul deceniului șapte al secolului trecut am avut șansa de a viziona un film documentar păstrat oarecum „la secret”. Asta pentru că scenariul era unul alarmist și viza transhumanța masivă, în perspectiva deceniilor următoare, a turmelor de elefanți africani și asiatici, spre teritoriile continentului nostru. Filmul era, evident, o metaforă, respectivele pachiderme reprezentînd, de fapt, explozia demografică ce se făcea resimțită încă de pe atunci și, implicit, criza de habitat cu tot ceea ce presupune ea: spațiul vital (parcă ne este cunoscută teoria!) și resursele de hrană. Evoluțiile ulterioare au confirmat fenomenul înmulțirii neîngrădite a populațiilor afro-asiatice, pe fondul reducerii drastice a celor de dincolo de mare. Iar perspectiva nu este deloc una liniștitoare.
Deșertul demografic amenință și țara noastră. Dacă lucrurile vor evolua în aceiași termeni – emigrație masivă, natalitate scăzută, mortalitate infantilă în creștere – sporul natural va fi unul negativ. Astfel că ne paște (ne)șansa ca peste numai un secol numărul românilor să scadă la doar 8,5 – 9 milioane de oameni. Cel mai redus nivel din istoria modernă a țării (la sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial eram aproape 17 milioane). Deja am luat-o binișor la vale: în cei aproape optsprezece ani care au trecut de la revoluție populația s-a redus cu circa 1,8 milioane de conaționali, fără a lua în calcul milioanele – trei, patru, poate mai multe – de pribegi prin cele meleaguri ale lumii.
Facem loc pentru alții? Pentru amintitele turme de elefanți? Sau confirmăm sloganul occidental „frumoasă țară, păcat că e locuită!…”? Dacă e să fim, totuși, obiectivi, semnalul acestui pericol, al depopulării, cu consecințele lui imprevizibile, a fost tras încă din urmă cu mai bine de patruzeci de ani prin faimosul decret ceaușist din august 1966 al interdicției întreruperilor de sarcină. Prima „generație a decrețeilor” (sau „ceaușeilor”) e, deja, matură și contribuie la echilibrul demografic precar care ne proiectează viitorul. Ce-i de făcut spre a preîntîmpina, sau măcar pentru a stopa acest dezastru? – se întreabă guvernanții. Este de dorit ca răspunsul, și soluțiile, să nu vină prea tîrziu. Turmele de elefanți s-au pornit…
Apartenența la Uniunea Europeană nu rezolvă lucrurile de la sine. Dimpotrivă. Criza este generală și tot pe-atît de alarmantă. Țările partenere adoptă măsuri de creștere rapidă a natalității prin reglementări legislative speciale și sprijin material-financiar consistent, germanii, spaniolii, italienii, și nu doar ei, stimulînd și simplificînd „adopția” demografică imediată a noilor-născuți în familiile de imigranți.
După cum rezultă din calculele specialiștilor în varii domenii, România dispune de resurse neexploatate pentru hrănirea și întreținerea a peste 80 de milioane de oameni. Vom rămîne, totuși, în continuare doar la stadiul constatativ?! toriile continentului nostru. Filmul era, evident, o metaforă, respectivele pachiderme reprezentînd, de fapt, explozia demogra

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.