Lumea bună, din sferele înalte ale cercetării și invențiilor, face din orice un prilej de a se amuza. Oameni înzestrați cu spirit și cu simțul umorului transformă banalul sau senzaționalul în eveniment monden ce stîrnește valuri de la un meridian la altul. Idei trăsnite, dar care ne permit să evadăm din obișnuitul cotidian, cu ștaif sau fără, distrîndu-ne copios. Ca și în cazurile pe care vi le propunem atenției în continuare. Membrii unei fundații academice de la Universitatea Harward-SUA, au instituit premiile-concurs IG Nobel; replică originală la prestigioasele Premii Nobel acordate, anual, celor mai performanți inventatori și creatori de frumos din întreaga lume. De ce doar suedezii, nu și noi?! s-au întrebat intreprinzătoriii americani, creînd imediat o replică tot… mondială. Zilele acestea, într-un cadru adecvat, s-au atribuit peste 20 de distincții în cadrul celei de a 12-a ediții a Premilor IG Nobel, însoțite, firesc, de cîte o sumă de bani. Dar nu mărimea lor e importantă, ci valoarea umoristică. Pentru că, după cîte mi s-a părut, invențiile premiate au fost mult mai greu de transpus în expresie faptică decît lucrurile serioase validate de seniorii în materie reuniți la Stockholm. Brevetele anti-Nobel nu ne fac să zîmbim, ci să rîdem în hohote ceea ce, nu-i așa, face bine la psihicul personal. Printre vedetele fastuoasei ceremonii de la Harward s-au aflat, între altele: formula chimică de dizolvare a spumei de bere formată pe buza halbei, formula matematică pentru calculul suprafeței unui elefant, formule catastrofice care pot conduce la falimentarea unor coloși bancari internaționali pecum Mary Linch și altele, care au ținut capetele de afiș ale anului 2001. Qui prodest toate acestea?, vă veți întreba. Nimic mai simplu de dat un răspuns: cu excepția soluției privind „țepele financiare” – pentru a ne menține în atmosfera și limbajul autohton, toate celelalte invenții, hazoase și trăsnite, ne conving despre un adevăr care ne îndeamnă să fim optimiști: oamenii, indiferent de ce limbă vorbesc, nu au uitat ce-i acela umor, și încă de bun gust. Iată marele cîștig.
Surpriza noastră, a românilor, este aceea că nici unul dintre noi nu ne-am aflat printre laureații acestei ediții, cu toate că avem din plin cu ce să le luăm tuturor fața. Vechea meteahnă românească ce ne privează nemilos de locul pe care ni-l merităm din plin în lume: nu am făcut lobby. Acu’, nici nu știu dacă poznașii americani de la Harward University și-au făcut cunoscute intențiile, ori au păstrat totul într-un secret impermeabil pentru ca surpriza să fie totală. N-aș crede, întrucît cei cărora le-au fost puse cununile cu lauri sînt nemți, indieni și americani. Unul dintre aceștia fiind autorul interesantului studiu privind căile de falimentare a băncilor, lîngă care le-ar fi stat foarte bine și cîtorva români de-ai noștri. E drept că l-ar fi eclipsat pe yankeu, noi știm să dăm clasă. Luați, de-un exemplu, scandalul în plină floare de la Banca Transilvania, sucursala Bacău, unde performanțele sînt de-a dreptul de senzație; milioane de dolari acordate drept credite, fără nici un fel de garanție, în cîteva ore și plătite cash. Ia să vă întreb, unde ați mai auzit dumneavoastră că s-ar fi întîmplat așa ceva? Performanță unică, demnă de IG Nobel. Și asta fără a face cîțiva pași înapoi, spre ce și cum s-a întîmplat pe la Bancorex, Banca Agricolă, Banca Română de Scont, Banca Populară Română sau Banca Internațională a Religiilor, Dumnezeu să le pomenească, dar să nu le ierte păcatele. Dar timpul nu e trecut, are încă răbdare, căci multe se mai pot întîmpla în acest veleat 2002, astfel că pentru ediția de anul viitor ne-am putea vedea experții în materie la festivitățile de la Harward ale IG Nobel. Școala românească de țepe și-ar avea, astfel, confirmarea internațională. Cine știe, adjudecîndu-ne brevetul am deschide și o linie de export patente, aducătoare de devize liber convertibile. Ia uite, domnule, unde ni-i era șansa! Hight class! (Mihai BUZNEA)
Lasă un răspuns