Finanțare zero pentru infrastructura distrusă a județului

Administrator

Pe șantierele deschise pentru drumurile, podurile, podețele și sistemele de alimentare cu apă, distruse în timpul inundațiilor de anul trecut, nu se mai lucrează. Și asta pentru că reprezentanții firmelor care și-au adjudecat lucrările de reparații nu au mai primit, din iarna anului trecut, un leu pentru continuarea acestora. în schimb, de la București se cer, de mai multe ori pe lună, fel de fel de raportări care vizează aceste lucrări. Ultima raportare a fost cerută de Guvern și vizează stadiul acestor lucrări, sumele alocate și cheltuite, necesarul, precum și contribuția financiară a CJ Bacău. „Aceste raportări sînt lucrate de noi, pentru că Prefectura nu are datele necesare. Ei le preiau de la noi și le trimit mai departe. Astfel de situații ni s-au cerut de nenumărate ori, dar pînă acum nu s-au alocat bani. Asta este tragic, pentru că vremea permite lucrări în construcții”, ne-a declarat Dragoș Benea, președintele CJ Bacău. Lipsa banilor a creat o serie de disensiuni în rîndul șefilor județului, Prefectură și Consiliul Județean Bacău, mai ales asupra faptului că ultima nu a dat un leu pentru aceste lucrări.

Pe șantiere urlă cîinii

Situația este cu atît mai gravă, cu cît pe șantiere nu mai lucrează nimeni. Mai mult, specialiștii de la CJ Bacău spun că există riscul să se strice și ce s-a lucrat pînă acum, mai ales în cazul în care va ploua din nou. Inundațiile de anul trecut au afectat mai multe poduri, podețe, drumuri, sisteme de alimentare cu apă și de canalizare, dar doar 77 dintre ele, cele mai grav distruse, au intrat în finanțarea de Guvern. „Lucrările au fost estimate la 1.600 de miliarde de lei. Noi nu am contribuit cu nici un ban, pentru că nu am avut de unde. Fondul anual pentru repararea drumurilor este de 70 de miliarde de lei, ori această sumă este, practic, nesemnificativă. în plus, dacă am da toți acești bani, am rămîne cu o mie de kilometri de drum județean pe care nu i-am mai putea întreține”, a precizat Dragoș Benea. Anul trecut, s-au dat de la Guvern 442 de miliarde de lei vechi, din care aproape un miliard s-a dus înapoi, pentru că a rămas necheltuit. Anul acesta, nu s-a mai dat un leu. „Noi am înaintat un necesar de 250 de miliarde de lei, dar sperăm să primim măcar 200 de miliarde. Și asta în cel mai scurt timp, pentru că este perioada în care se poate lucra”, ne-a declarat și prefectul Gabriel Berca. Fondurile vor fi, însă, europene, iar pînă cînd vor sosi trebuie parcurși toți pașii birocratici. „Am discutat cu Paul Victor Dobre, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Construcțiilor, care mi-a spus că au fost aprobate toate formalitățile și mai trebuie doar semnătura celor de la Bruxelles”, a precizat prefectul Berca. Pînă atunci, cei 19 consilieri județeni ai Alianței „D.A.” au fost puși să preseze CJ Bacău, ca și această instituție să aloce un buget cît de mic pentru infrastructura calamitată. Șansele sînt ca și inexistente, așa că grosul finanțării este așteptat de la europeni. (Claudiu TĂNĂSESCU)rmalitățile și mai trebuie

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.