Gradul de dezvoltare economică a Moldovei atrage băncile „de nișă”

Zona Moldova a intrat, în ultimii ani, și în atenția investitorilor, dar și a bancherilor. între cele două grupări economice există, de altfel, o legătură ombilicală, iar situarea acestei zone la granița de Est a Uniunii Europene – avînd în vedere integrarea la care ne așteptăm din 2007 – face din Moldova regiunea de maxim interes vizavi de fondurile care se vor vehicula aici prin programele trasfrontaliere sau de altă natură. Deschiderea, acum trei zile, a unei sucursale a Romanian International Bank – RIB în Bacău, o bancă în care și principalul acționar și capitalul sînt de origine americană, ne-a oferit prilejul unei întîlniri cu un bancher cu state vechi și de marcă, Ion Nițu, președintele acestei instituții. Ion Nițu, fost vicepreședinte al BCR timp de 14 ani, crede că atractivitatea Moldovei pentru băncile de talie mică vine și de pe segmentul întreprinderilor mici și mijlocii, specific acestei zone.

– Ați supranumit, domnule președinte, RIB ca fiind „o bancă de nișă”, grefată pe relația cu IMM-urile. Mai spuneați că Moldovei îi sînt specifice asemenea întreprinderi și ați recunoscut județul Bacău ca pe unul dintre cele mai dezvoltate din zonă. De ce atît de tîrziu în acest județ, după alte trei „experiențe”, în Suceava, Iași și Vrancea?
– Avem această experiență. Dar întreprinderile mici și mijlocii sînt motorul economiei. Și sînt și partenerii noștri adevărați. Am venit în Bacău și pentru că este un oraș dezvoltat, unul dintre cele mai dezvoltate din Moldova, și se pare că aici avem un mediu economic și comercial bun. Observați numai cîte bănci comerciale sînt în Bacău, 21. Noi, însă, nu am venit aici mai tîrziu, ci cît am putut de repede, după ce ne-am făcut un plan de dezvoltare teritorială.
– RIB este o bancă tînără, dar, paradoxal, are un trecut, o istorie. Care au fost începuturile ei?
– RIB a fost inițial o bancă turcească, filiala lui Summer Bank, o bancă mare. Acum cinci ani a căzut sistemul bancar turcesc, dar la ei în asemenea situații băncile sînt preluate de Fondul de garantare a depozitelor bancare, care le rentabilizează și le revinde. Spre deosebire de noi, unde Fondul de garantare despăgubește clienții, acum și societățile comerciale, în limita a 15.000 de euro, probabil 20.000 de euro odată cu integrarea europeană. Așa au fost vîndute filialele băncilor turcești aflate în străinătate. Summer avea filiale în România, dar și în Elveția și în Olanda. Filiala din România a preluat-o investitorul american Daniel K Roberts, pe cînd aceasta avea probleme. Primul management, pe vremea lui Summer, nu a fost unul performant. Banca avea, în general, numai clienți turci și arabi. Nu exista, pe vremea aceea, nici legea cu spălarea banilor, nici altele asemenea, iar banca avea un început greoi. Atunci a intervenit Daniel Roberts, care mai are o bancă, Merchants Bank din California. S-a muncit și s-a investit mai mult decît la o bancă nouă, care atunci intra pe piață. în primul rînd a trebuit să renunțăm la clienții vechi și am reușit, iar acum avem peste 90% clienți români, ceilalți străini, dar care nu mai sînt firme de apartament. A fost, deci, o restructurare a clientelei.

Cofinanțare bancă – fond de garantare a creditelor

– Cum ați preluat banca și ce evoluție a avut. Care sînt atuurile ei?
– Eu am venit aici de un an și jumătate, cînd avea deja o bază, de bancă mică, dar fără probleme. în ultimii doi ani am reușit să deschidem o rețea de 20 de unități, iar pînă la sfîrșitul anului vom mai avea zece. în 2005 aveam numai 9. Am reușit un lucru extraordinar, anume să cumpărăm un sistem informatic performant, care nu se află la multă lume, un sistem care centralizează totul, prin care orice plată se face online. Plus că vedem în orice clipă la ce nivel ne situăm, știm oricînd ce este în lucru. Nici contabilitatea nu se mai ține ca în sistemele vechi, totul se prelucrează automat, probabil că vom schimba curînd și numele funcției de contabil șef, să-i zicem director de operații sau cumva asemănător. Am reușit, de asemenea, să cumpărăm o clădire nouă, pentru că plăteam chirii enorme, 250 de milioane de lei pe an pentru un sediu de 800 de metri pătrați. în noul sediu avem 1.400 de metri pătrați, dar este al nostru, l-am cumpărat destul de ieftin și vom face amortizarea lui în cinci ani. Or, o clădire se amortizează în 50 de ani, după lege. Deci, costurile noastre au scăzut. Apoi, în doi ani banca și-a triplat bilanțul, resursele, creditele.
– De ce v-ați orientat către IMM-uri și cu ce veniți să le captați atenția?
– Sîntem o bancă mică, modernă, flexibilă, ne adaptăm foarte ușor la piață. Sîntem o bancă de nișă, cum spuneam, ne adresăm și IMM-urilor, nu sîntem un concurent pentru marile bănci. Conform normelor Băncii Naționale, nu poți avea o expunere mai mare de 25% din capital, care la noi este de 540 de miliarde de lei vechi. Deci, nu finanțăm proiecte de 10 – 15 milioane de dolari.
Noi avem o strategie pentru IMM-uri. Toată lumea cere, în bănci, garanții. Dar există două fonduri mari în România: Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul de Garantare a Creditului IMM. Am încheiat conmvenții cu amîndouă, iar cu Fondul pentru IMM am semnat chiar ieri (1 martie) o convenție prin care se va face și garantarea creditelor și vom și finanța împreună. Noi vom merge cu 60%, ei cu 40%, deci proiectul de finanțare poate fi mai mare, avînd în vedere expunerea noastră, ca bancă. Partea de 40% poate fi garantată cu ipoteci, devine un credit ipotecar. Cred că este o premieră pe piața bancară din România. Vom merge mult pe cofinanțare și putem merge și mai mult spre întreprinderile mici și mijlocii.

Negocieri cu firme de transfer de valori

– Cum tratați, însă, clienții persoane fizice pe lîngă strategia pentru IMM-uri?
– Dacă ne-a rămas ceva bun de la turci, acestea sînt cărțile de credit. Ei au fost prima bancă din sistem care a ieșit cu cărți de credit și în lei și în dolari și în euro. Iar populația este tot mai interesată de cărțile de credit. De asemenea, oferim toată gama de servicii bancare pentru populație. Practicăm servicii de transferuri internaționale și sîntem în colaborare cu o mare firmă de transferuri de valori – RIA. Dar sîntem în discuție cu încă două firme, din Europa, pentru populația plecată din țară, pentru toți cei care trimit bani acasă sau în afară. Aici este meritul domnului Roberts, pentru că RIA este firma care a lucrat cu banca sa. în plus, credem că avem una dintre cele mai bune piețe valutare și sîntem totdeauna sub piață la vînzare și peste aceasta la cumpărare. Cîștigăm mai mult din rulaj. Practicăm comisioane mai mici la creditare și credem că numărul mare de comisioane provoacă stress, pentru că lumea devine suspicioasă în acest caz. Sîntem a treia bancă în piață și la dobînzile la depozite, pentru că avem nevoie de atragerea de fonduri. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!