Jonathan Scheele, șeful Delegației Comisiei Europene în România, s-a aflat ieri în vizită în Bacău, unde a vizitat mai multe obiective finanțate cu fonduri ale Uniunii Europene. Înaltul demnitar european a ajuns cu precizie nemțească la întîlnirea programată pentru ora 8,45, în sala mare a Consiliului Județean. Minute bune, Jonathan Scheele s-a întreținut cu membrii staff-ului său și cu ziariștii prezenți, pentru că, la ora fixată, în sală nu s-a aflat nici un reprezentant al autorităților locale. Primul și-a făcut apariția prefectul Radu Cătălin Mardare, care l-a invitat pe oficialul european pentru o scurtă discuție, la el în birou. Jonathan Scheele a trecut cu zîmbetul pe buze peste bîlbîiala oficialităților locale și nici nu a părut să bage în seamă că reprezentanții județului Bacău au fost din eșalonul al doilea, cu excepția prefectului Mardare. La discuția oficială au luat parte viceprimarul Dragoș Benea, vicepreședintele consiliului Județean, Dumitru Brăneanu, și nu primarul Sechelariu sau președintele Neculai Lupu.
Reprezentanții administrației lcoale au încercat să-l convingă pe șeful Delegației Comisiei Europene că fondurile comunității au fost utilizate cu folos la Bacău. Dumitru Brăneanu, vicepreședintele CJ, i-a atras atenția lui Jonathan Scheele că programul de finanțare Sapard întîmpină o serie de probleme, în aplicare. Brăneanu a spus că, din cauza legislației, există adeseori riscul ca banii să nu poată ajunge la destinație, deși există proiecte eligibile. Scheele a părut interesat de problemele ridicate și a solicitat un punct de vedere scris, pe care să îl supună atenției oficialilor europeni. În dorința de a prezenta cît mai frumos orașul, Dumitru Popa, secretarul primăriei Bacău, a vorbit despre cantina socială care poate asigura zilnic hrana pentru 800 de oameni. Numai că, încă de anul trecut, cantina socială din Bacău a fost desființată și oamenii săraci din oraș mănîncă, dar la cantina Azilului de bătrîni.
Nu a fost singurul moment în care unii oficiali au încercat să fluture, sub formă de realizări, proiecte care nu le aparțin sau care nu sînt încă funcționale. Încercarea de a-l sensibiliza pe Jonathan Scheele privind soarta Aeroportului Bacău și a școlilor din oraș, care au fost preluate de administrație fără a se prevedea și fonduri pentru întreținerea acestora, a primit un refuz diplomat. „Nu putem rezolva noi toate problemele”, a spus Jonathan Scheele.
Primarul Sechelariu și-a făcut o prezentare originală
Unul dintre punctele cuprinse în program a fost și o vizită la Biroul de Consiliere și Informare a Cetățenilor, deschis pe lîngă Primăria Bacău și construit și cu bani ai Comunității Europene. Cu aproximativ un sfert de oră înainte ca delegația să ajungă, încăperea era goală și nici un băcăuan nu părea curios să afle vreo informație. Panicate, domnișoarele au ieșit pe hol și au încercat să-i convingă pe cei aflați întîmplător pe acolo că le pot fi de ajutor și i-au chemat înăuntru. Așa se face că, în momentul în care șeful delegației Comisiei Europene a pătruns în sediu, biroul era plin și domnișoarele erau preocupate să-i consilieze pe cetățeni.
După aproximativ zece minute, și-a făcut loc prin mulțime și primarul Dumitru Sechelariu, care și-a făcut o prezentare într-un stil personal: „Eu nu vreau să mă laud, vă las pe dumneavoastră să apreciați. Mă apropii de al treilea mandat. Sînt un autodidact, înțeleg nevoile celor mulți. Sînt un om simplu, din popor, dar sînt și unul dintre oamenii de afaceri importanți din acest oraș. Am venit la primărie cu Volvo, nu în Dacie și am privit orașul ca pe propriul meu bun. Am încercat să aplic în administrație niște norme ale economiei de piață”, a spus Dumitru Sechelariu.
Jonathan Scheele l-a întrebat pe primarul de Bacău cum a ajutat organizațiile neguvernamentale, mai ales că, în opinia oficialului european, parteneriatul public-privat este varianta optimă pentru a rezolva problemele sociale. „Unii spun despre mine că sînt cîrnățar. Dar, de fapt, acum doi ani, FSC și Asociația Betania mi-au decernat un premiu de excelență, pentru raporturile mele cu cei mulți. M-am simțit dator să fac ceva. Și cînd eram mecanic auto, și cînd eram un simplu slujbaș la stat am ajutat oamenii, cînd am putut. Așa că am făcut ziua onomastică și am invitat cetățenii să aniverseze ziua mea, în parc. Prietenilor le-am spus să nu vină cu cadouri, ci să-mi aducă bani. S-au strîns aproape trei miliarde de lei, pe care i-am donat la 167 de familii. ONG-urile au făcut lista cu cine are nevoie de bani. De atunci, presa de rea-credință lovește în mine. Dar eu am oferit la oameni, gratuit, un mic și o bere. M-a costat șase miliarde de lei și puteam să mă duc cu avionul, să petrec în străinătate. Am avut și un conflict pe tema asta cu președintele Iliescu, pe care l-am rezolvat după ce m-am dus și am vorbit cu dînsul, la Cotroceni”, i-a mai explicat Sechelariu șefului delegației Comisiei Europene.
Cînd primarul de Bacău l-a invitat pe Jonathan Scheele la el în birou, să stea de vorbă zece minute, oficialul european a refuzat, pe motiv că timpul nu îi permite. După plecarea delegației, primarul a spus: toată lumea se întreabă unde e primarul? Unde să fie? La Primărie, unde e locul lui. Ce-ar fi trebuit să fac? Să pierd toată ziua pe drumuri?”, a încercat Dumitru Sechelariu să explice absența lui dintre oficialitățile băcăuane care l-au însoțit pe Jonathan Scheele.
Bătrînii de la Centrul „Speranța” au învățat de nevoie să împletească
Reprezentanții Comisiei europene au avut un program încărcat ieri, pe care l-au respectat, în ciuda gerului tăios și a ninsorii care a căzut la un moment dat cu îndîrjire. Jonathan Scheele nu s-a speriat de frig și a vizitat Parcul Industrial de la Hemeiuși, obiectiv co-finanțat de Comunitatea Europeană, pe care l-a străbătut aproape de la un capăt la altul. El s-a arătat optimist că, deși pe parcurs au existat niște probleme care au dus la apariția unei întîrzieri, aceasta va fi recuperată și lucrările se vor finaliza pînă în decembrie 2004.
La Centrul de zi „Speranța”, aproximativ 30 de bătrîni l-au așteptat pe demnitarul european, frumos aliniați și preocupați să arate că nu stau degeaba. O pensionară citea de zor ziarele, în timp ce o alta manevra cu foarte mare dificultate două andrele, pe care cineva a avut grijă să îi pună niște „ochi”. După aproape 30 de minute, la sfîrșitul vizitei, bătrînica nu reușise să înainteze măcar cu un rînd, dar lîna mov din mîna sa a dat bine la asistență. Regia celor de la Fundația de Sprijin Comunitar, în subordinea cărora se află centrul, a inclus și mulțumirile aduse de bătrîni pentru oportunitatea de a putea zilnic să se întîlnească și să petreacă cîteva ceasuri la centrul de zi „Speranța”. Mai ceva ca pionierii de pe vremuri, Mitică Stratula i-a spus lui Jonathan Scheele că vine aici, „de bună voie, în fiecare zi, de luni pînă vineri”. Cu întrebări ajutătoare, Gabriela Achihăi, președintele FSC, a dirijat dialogul, astfel încît vizita să iasă „ca la carte”.
Jonathan Scheele a poposit și la doi oameni de afaceri din Bacău, ale căror afaceri au beneficiat de o gură de oxigen, concretizată în fonduri, din partea Comunității Europene. Viorel Rățoi, fost inginer la Aerostar, a demonstrat că un absolvent de aeronautică se poate lansa în afaceri de succes, cu termopan și case de vacanță. Patronul Prod Cresus, Romeo Stavarache, i-a explicat lui Jonathan Scheele că 11 dintre cele 16 invenții ale sale sînt acum aplicate în firmă și că banii europeni i-au permis să dezvolte afacerea, chiar dacă pentru asta a trebuit să aștepte mai bine de doi ani. Stavarache a adus în discuție și problemele pe care le ridică procedurile de licitații sau termenele foarte lungi stabilite de uniune. Cînd a aflat că unul dintre produsele firmei este costumul de vînătoare, Jonathan Scheele l-a întrebat pe Romeo Stavarache, în zîmbetele asistenței, dacă vreun vînător renumit al țării a cumpărat de la el.
„Cred că proiectele pe care le-am văzut azi, fără excepție, sînt eficiente. Răspund unor nevoi reale și conduc la îmbunătățirea dezvoltării economice și sociale. Nu pot spune dacă banii sînt mai utili pentru organizații neguvernamentale sau IMM-uri, pentru că ambele laturi răspund unor nevoi importante”, a apreciat Jonathan Scheele.
Reforma în justiție, singura variantă pentru a stopa corupția
Jonathan Scheele a declarat că de rezultatele alegerilor din acest an depinde integrarea României în structurile europene. El spune că un guvern care nu ar respecta regulile democrației sau drepturile omului ar duce automat la încetarea negocierilor, dar a precizat că din sondajele de opinie și informațiile existente, nu se creionează o asemenea perspectivă. În schimb, una dintre marile probleme ale noastre rămîne corupția, care poate duce, în opinia oficialului european, la întîrzierea integrării. „Corupția e o problemă în România, care nu se poate rezolva decît dacă veți avea un sistem juridic și o administrație eficientă. O administrație publică vulnerabilă mărește potențialul de corupție. De asemenea, nu te poți ocupa de probleme legate de corupție fără un sistem judiciar competent, eficient și bine pus la punct, care să nu fie influențat tocmai de persoana suspectă. O justiție imparțială și profesionistă este singurul mod de a combate corupția”, a spus Jonathan Scheele.
El a evitat diplomat să vorbească despre baronii locali tocmai la Bacău, dar a spus că despre acest fenomen se cunosc destule elemente la Comunitatea Europeană. Jonathan Scheele crede că principala sancțiune trebuie să vină din partea populației care, în acest an, prin vot, are posibilitatea să își exprime eventuala nemulțumire. „Românii au oportunitatea de a-și exercita dreptul de a alege și, prin acest mecanism, își pot exprima opiniile privind modul în care s-au comportat cei care au fost aleși data trecută”, a spus demnitarul european. El crede că, în acest an, autoritățile române nu își vor permite să dea mai multă atenție campaniei electorale, în detrimentul închiderii capitolelor de negociere cu Uniunea Europeană, dintre care cele mai serioase probleme le ridică agricultura, administrația și internele și justiția. (Elena SOLOMON, Eduard ADAM, Nicoleta BICHESCU)
Lasă un răspuns