Încotro tînăra generație?

O întrebare destul de frecventă în rîndurile adolescenților care sînt interesați de viitorul lor. Printre ei mă aflu și eu și pot spune în cel mai sincer mod că sînt îngrijorată în ceea ce privește viitorul meu, cred că nu mă pot baza pe nimic altceva în afară de propria capacitate și, bineînțeles, pe noroc.

Am auzit deseori idei de genul emigrării în țări ce oferă cu adevărat ceva concret și avantajos, însă nu mi s-a părut deloc o soluție pe care să o adopt și eu. Te desprinzi de familie, de prieteni, de propria țară și limbă…Acestea sînt compromisurile pe care le-au făcut emigranții care au preferat o realizare profesională în defavoarea planului sentimental. Dacă reușești să nu te simți stingher într-o țară care ți se pare rece, străină, neprimitoare, atunci ai putea pleca fără nici o problemă din Romînia…

De cîtva timp mă tot gîndesc la problema viitorului adolescenților și am observat că dau din ce în ce mai multă dreptate celor care au ales calea emigrării. În cazul acesta, întrebarea „încotro tînăra generație?” e deja pe locul al doilea, căci „ încotro Romînia?” o întrece… Trebuie recunoscut faptul că țara noastră regresează într-un mod rapid, însă nu ne putem simți noi, tinerii, vinovați, căci vina nu este a noastră că țara este părăsită în masă de către tineri și, mai ales, de către cei mai dotați intelectual. Ar trebui o schimbare pozitivă și rapidă pentru ca Romînia să-și poată păstra cel puțin „aurul cenușiu”, care migrează din cauza lipsei locurilor de muncă sau a salariilor mizere.

De exemplu, un absolvent al școlii profesionale cu specialitatea zidărie își găsește destul de ușor un serviciu plătit bine, iar un tînăr care a studiat limbi străine sau chiar informatică, așteaptă mult timp pînă să găsească ceva de lucru. Ar trebui să urmăm toți școala profesională?

Noi am putea salva această situație, în care emigrația este în floare și numărul populației a scăzut deja cu un milion de oameni, dacă am fi puțin mai uniți, dacă ar exista comunicare. Pînă cînd acest lucru se va întîmpla, nici nu îndrăznesc să mă gîndesc la viitorul Romîniei, căci acesta nu este singurul domeniu în care țara noastră are de pierdut. (Raluca BLĂNARU)