Investițiile în mediul rural sînt la pămînt

Dinamica economică în majoritatea comunelor din județul nostru este la pămînt. Mai răsărite sînt cele situate în jurul marilor orașe, pe terenul cărora investitorii și-au deschis spații comerciale. Dar acestea pot fi numărate pe degetele de la o mînă, iar un exemplu îl reprezintă comuna Nicolae Bălcescu, care și-a atras cîțiva investitori, cum ar fi Metro. Alte localități se situează la polul opus și chiar au reușit să își „alunge” investitorii, cum ar fi Podu Turcului, unde și-a avut „cartierul general”, pînă anul trecut, Dorinel Umbrărescu, care și-a mutat afacerile în municipiul Bacău. Plecarea a cauzat o pierdere la bugetul comunei, anual, de peste 40 de miliarde de lei. O situație solicitată de Prefectura Bacău primăriilor din comunele județului arată o stare dezastruoasă la capitolul investiții. Pe deasupra, deși primarilor li s-a explicat clar că se dorește, în primul rînd, să se știe care este volumul investițiilor realizate în sate din alte fonduri decît cele bugetare și cît este contribuția locală a afaceriștilor, primarii au trimis situații care mai de care mai pe lîngă cerințe. Unii au precizat drumurile pe care le au în vizor, alții alimentările cu apă, reparațiile de școli, grădinițe, cămine culturale sau construcții de sedii de primării și prea puțini au înțeles ce se dorea cu adevărat de la ei. „Se confirmă ceea ce bănuiam, lucru arătat de nenumăratele verificări. La primăriile din județ există o harababură de nedescris în acte și atunci cum să crezi că se mai pot atrage și investitori?! Unde mai pui că atunci cînd ai nevoie de ei și îi contactezi telefonic nu dai de nimeni. Toate aceste lucruri trebuie să se schimbe și primarii să învețe să devină manageri în comuna lor. Este în interesul lor, dacă vor să își mențină funcțiile, pentru că lucrurile realizate sau nu sînt văzute de cetățeni, dar și aceștia au posibilitatea să îi taxeze, la vot”, a declarat prefectul Gabriel Berca.

Cîteva magazinașe aduc ceva leuți la buget

Printre puținele primării care s-au conformat, și au prezentat în situația solicitată ceea ce li s-a cerut, a fost primăria Blăgești. Astfel, la bugetul comunei s-au adăugat, în perioada 2005-2006, nouă miliarde de lei vechi din investițiile realizate de persoanele fizice, prin construcții și extinderi de locuințe, împrejmuiri, garaje sau spații comerciale. Și la Itești, în satul Dumbrava, se construiește un terminal GPL și o stație de îmbuteliere, de către o firmă privată, sau la Tîrgu Trotuș, unde s-a făcut o fabrică de procesat lapte. Alți primari, ca să nu mai lungească pelteaua, au recunoscut că investițiile realizate de diferiți agenți economici la nivelul comunei lor sînt zero. Așa sînt comunele Odobești, Roșiori, Glăvănești, Dealu Morii, Coțofănești sau Căiuți.

Fără infrastructură este jale

Șefii județului au și o explicație pentru dezinteresul investitorilor față de zonele rurale. „Nici un investitor nu va fi atras de mediul rural pînă cînd nu i se va putea oferi o infrastructură corespunzătoare și utilități. Fără drumuri bune, alimentare cu apă, canalizare și gaz, nu se vor putea realiza investiții semnificate în comune”, spune Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău. De altfel, șefii Prefecturii Bacău au lucrat anul trecut la un ghid pentru potențialii investitori. Și ei au solicitat de la comune lucrurile care pot fi atractive pentru oamenii de afaceri, plecînd de la utilități, terenuri disponibile pentru a fi puse la bătaie sau facilități ce ar putea fi acordate de consiliile locale. Răspunsul a fost invariabil același, de la aprope toți primarii: „nu avem nimic de oferit”. (Claudiu TĂNĂSESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!