Un savant din Buhuși la Polul Nord
în bistroul parizian intră un tînăr îmbrăcat într-un costum alb, cu pălărie din pai pe cap. Caută, din priviri, un loc liber. Zărește unul lîngă o tînără ce-și sorbea cafeaua:
– Permiteți?
– Vă rog.
– Dacă nu vă deranjez, permiteți-mi să mă recomand: Constantin Dumbravă, doctor în științe.
– încîntată! Estelle Heigs, turistă din New York.
O întîlnire banală, dar care se va termina cu căsătoria celor doi. Norocul și șansa și-au dat mîna.
Constantin Dumbravă se născuse la 15 aprilie 1890, la Buhuși, tîrgul tipic moldovenesc în care nu se întîmpla nimic. Tatăl – factor poștal și mama – lucrătoare la căile ferate, au muncit din greu să-și vadă băiatul la școală. Clasele primare le face la Buhuși, iar liceul la Botoșani. Se remarcă, încă de pe băncile liceului, ca un împătimit al cercetărilor geografice. Este remarcat și trimis în Franța și Belgia să urmeze cursurile superioare. Obține fără probleme doctoratul în științe. Căsătoria cu bogata americancă Estelle Heigs este benefică. Atras de Groenlanda, cea mai mare insulă a globului, cu o suprafața de 2.175.600 kmp, Constantin Dumbravă organizează prima expediție care-și propunea „să studieze mișcarea ciclonilor și anticiclonilor, proprietățile apei mării, mareele, curenții marini, structura rocilor, flora, fauna, obiceiurile locuitorilor”. Expediția este programată pentru anul 1927 și s-a desfășurat sub auspiciile Societății de Geografie a Franței și ale Societății Regale Belgiene de Geografie. Fondurile au fost puse la dispoziție de Societatea de Geografie din Philadelphia, Clubul Exploratorilor din New York și Universitatea Michigan.
26 iulie 1927. âmpodobit de sărbătoare, cu steagul tricolor fluturînd, vasul „Gertrude Rask” părăsește, în aplauzele unei mari mulțimi, Copenhaga, îndreptîndu-se spre Angmasalik, traversînd Marea Nordului. La bord, alături de Constantin Dumbravă se află și inginerul belgian Freddy Bernard, specialist în meteorologie. După o călătorie nu lipsită de evenimente, expediția ajunge în Groenlanda. Imediat, întreaga echipă se pune pe treabă: „Timp de 12 luni, scria Constantin Dumbravă, am recoltat colecții etnografice, documente asupra obiceiurilor micului popor eschimos, am făcut un film de 3.500 m, am capturat o vulpe și alte animale, pe care le-am oferit Grădinii Zoologice din Anvers, un fetus de focă, pe care l-am conservat în formol, un urs alb, o focă al cărei corp l-am împăiat și multe cranii umane și de mamifere și am adunat un mare număr de observații meteorologice”. Un frumos bilanț științific, care va fi fructificat și printr-o serie de conferințe la întoarcerea din Groenlanda, ținute în cadrul Societăților de Geografie din Belgia și Franța.
Rezultatele îl îndeamnă să organizeze o nouă expediție în anul 1934. Din nefericire, avea să fie ultima, balonul prăbușindu-se în apele Oceanului înghețat de Nord. La doar 45 de ani, în plină activitate științifică, inima lui Constantin Dumbravă încetează să mai bată. E înmormîntat, la 22 septembrie 1935, la Cannes-Franța. în urma sa rămîn o prestigioasă activitate științifică, două lucrări cu caracter memorialistic „Un an printre eschimiși” (în limba franceză), „Jurnalul de călătorie” (în limba engleză) și un manuscris „Un savant român la Polul Nord”.
Prin 1980 fratele său încearcă să înalțe un monument la Buhuși în amintirea lui Constantin Dumbravă. N-a reușit atunci.
Poate astăzi autoritățile locale își vor aminti că Buhușul a fost cunoscut și prin faptele marelui explorator. De ce nu Grădina Zoologică „Constantin Dumbravă”? (Eugen ȘENDREA)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.