Istorii cu zîmbete

Mustăriile, o amintire?

* De-aș mai duce-o pîn’ la toamnă… * „A trecut întîi o boare/
Pe deasupra viilor…”

„Brumărelul” (1 octombrie). Bacăul anilor ’60 și ’70 își schimba pentru cîteva săptămîni aspectul. De la centru și pînă în cartierele mărginașe răsăreau mult-așteptatele mustării. O mustărie? Improvizație din pari și scînduri negeluite, pereți din stuf de care se agățau oale de lut, ștergare, bostani și felinare. ânăuntru, însă, era o adevărată „industrie”, iar chelnerii, care știau să-și facă treaba, te întîmpinau ceremonios, cu adînci plecăciuni. Pe braț aveau nelipsitul prosop, iar după ureche creionul chimic. „Din ochi” îți găseau o masă. Cît ai clipi îți luau comanda și dispăreau la grătar. Acesta era „punctul fierbinte” al mustăriei. Aici se frigeau minunile artei culinare românești: mititei ardeiați, neîntrecutele fleici, antricoate, delicioasele „momițe” sau fuduliile și ficații. Am uitat ceva? Desigur, „regina lor”, pastrama de oaie. Seul se scurgea peste cărbunii aprinși, învăluind atmosfera cu un miros atrăgător.
Cel mai vestit „grataragiu”, Ionică, bătea cu cleștele în marginea grătarului cînd minunățiile erau gata. Ce mămăliguțe se făceau!…
Se lua pentru început „o desinfecție”, adică o țuică de prună, apoi totul era stins cu tulburel de la „mama lui”, adică direct de la caneaua butoiului așezat chiar în mijlocul încăperii. în timp ce limba îți era pișcată de must, printre mese se înființa „nea Tănase”, cu vioara dezacordată cîntînd gîjîit: „Te cunosc după frizură/ Că n-ai fost o poamă bună./ Te cunosc după fular/ Că ai fost mare ștrengar…”
Veselia era în toi. Bună dispoziție cît cuprinde. Uitai de griji, de nevoi, pentru cîteva ceasuri. Nici nu știai cînd apăreau stelele strălucitoare și se cam lăsa „rece”. Plecai într-un tîrziu fredonînd:
„De-aș mai duce-o pîn’ la toamnă/ Leliță Ioană/ Să beu must/ Să mînc’ pastramă…”
Unde or fi mustăriile de altădată?

Eugen ȘENDREAile artei culinare românești: mititei

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!