Jocul cu soarta

Administrator

Copil disputat de mama evreică și de familia tatălui român

• un puști de 12 ani, născut în Israel, a devenit subiect de litigiu între mama sa, evreică, stabilită la Haifa, și bunicii din comuna băcăuană Stănișești, Maria și Dumitru Coca n părinții l-au lăsat pe copil în România acum doi ani, cînd s-au refugiat aici de frica războiului izbucnit în Israel n acum, mama sa îl vrea înapoi n băiatul, Michel, ca și bunicii săi, susține că nu dorește asta, însă femeia a reclamat cazul ca fiind un act de sechestrare de persoană și a cerut ajutorul deputatului Nati Meir n acum cîteva zile, Meir a făcut cunoscut cazul mai marilor Poliției Române, care au ordonat o anchetă n miercuri, 8 august, deputatul a descins în Stănișești

Florin CRĂCIUN, Petru DONE

Mohorîtă zi a fost ziua de miercuri. Peste dealurile Berheciului, cerul îngrămădea nori vineții și lăsa, alternativ, perdele de ploaie parșivă. Familia Coca locuiește în Slobozia Stănișeștilor, pe o coastă de deal. Din drum, ajungi la poarta casei pe o ulicioară care la vreme de ploaie devine un tobogan. Am ajuns acolo înaintea lui Nati Meir. Motorul mașinii a alertat megieșii și ne-am trezit în cale cu doi bărbați. Chiar am bănuit cine puteau fi și nu ne-am înșelat. Erau bunicul Dumitru Coca și un nepot. Lămurim imediat cine, ce sîntem și ce căutăm, iar oamenii ne invită în gospodăria lor.

Refugiați din calea războiului

Familia Coca are casă frumoasă, îngrijită, cu grădină în față și acareturi și animale în spate. în ușă, Maria Coca și două rude de prin București, iar între toți, chiar Michel – aproape cît bunicii de înalt, brunețel, cu ochii mari și negri, dar cu o față uimitor de luminoasă. Vorbește frumos și curat, dar puternic graseiat – pui de evreu și de român, deopotrivă. Oamenii erau agitați. Trecuseră, pe la ei, și polițiștii, să vadă cum trăiește copilul, să se intereseze de situație. „Ne-a tot sunat și mama lui – spune Dumitru Coca – și ne-a tot amenințat că îl ia pe Michel, că îl va trimite, pentru asta, pe deputatul Nati Meir”. Povestea lor, despre cazul nepotului, se spune rapid. Michel a venit la Stănișești în anul 2005, cu mama și fratele său, pentru că în Israel izbucnise războiul. A venit și tatăl, plecat la muncă în Italia. S-au înțeles, atunci, ca mama să se întoarcă acasă, la Haifa, numai cu copilul cel mic, iar Michel, care intrase la școală-n sat, să-și continue studiile. „Băiatul meu – mai spune bunicul – a chemat-o și pe nora noastră în Italia, dar ea nu s-a mai dus, în schimb și-a cerut copilul lîngă ea, împotriva voinței lui Cătălin”.

Monedă de schimb pentru alocația de stat

De ce să nu mai plece Michel la Haifa? Bunicii au o motivație a lor, coerentă, dealtfel. Maria Coca spune că a fost acolo, la familia nurorii sale, și a văzut cum este. „E rău, domnule, acolo – spune bunica. Sînt o familie nevoiașă, trăiesc greu și nici nu se înțeleg între ei. Singura care îi susține, material, este nora mea, numai din alocațiile pentru copii. De aceea îl vrea pe Michel cu ea. Israelul nu e o țară de locuit, cu toate conflictele de acolo, iar nepotul nostru s-a obișnuit aici, inclusiv cu limba română, iar acum nu mai vrea să plece. âi place istoria românilor, dar și matematica și geografia. E un copil bun și iubitor”. Michel are 12 ani. Băiat mare și foarte inteligent. Ne arată albumele de fotografii cu toată familia lui. Ne arată carnetul de note, plin numai de rezultate bune, ne vorbește de părinți, de rude. Și el spune că vrea să rămînă la Stănișești și ne arată cum joacă șah cu bunicul, dar și cum ajută în gospodărie, cînd dă de mîncare la păsări. „Părinții lui nu au divorțat, iar băiatul meu are tot atîtea drepturi asupra copilului ca și mama – spune Dumitru Coca. Cum să vină cineva să ni-l ia, pur și simplu, fără nici o hotărîre legală?”.

Nati Meir reclamă cazul la „Protecția Copilului”

Am plecat din curtea familiei Coca îngîndurați. De Nati Meir n-am dat, pe acolo, dar în drum aflăm că deputatul tocmai venea, din Bacău, spre Stănișești. âl așteptăm și stăm de vorbă cu el. „Am venit aici pentru că am primit o plîngere, la cabinetul meu din Haifa, de la un cetățean din Israel, mama copilului – spune Nati Meir. Nici vorbă să vin cu intenții belicoase, să iau copilul sau așa ceva. Am considerat că e datoria mea să rezolv această plîngere, să bat, pe banii mei, atîta drum, doar să stau și eu de vorbă cu Michel. în limba noastră. Să aud de la el dacă vrea să vină la Haifa sau nu. Doar atît. Am discutat cu avocați, m-am documentat, am anunțat autoritățile române, în speță pe șeful Poliției, iar după vizită voi decide ce e de făcut. Dacă Michel vrea, eu îl duc, pe banii mei, la Haifa”. Deputatul a plecat în drumul lui. I-am respectat dorința de a vorbi doar el cu Michel. în două-trei ceasuri îl puteam suna, să aflăm și ce s-a întîmplat. „Nu înțeleg – a declarat, în final, Nati Meir – cum un copil fără acte în regulă poate sta atîta timp în România și poate frecventa, astfel, o școală. Pe ce bază o face și de ce a fost creștinat fără voia mamei? N-am putut vorbi cu Michel în limba mea. Bunicii și copilul au ținut-o pe a lor, că Michel nu se întoarce. Dar eu cred că e influențat și am sesizat cazul unei insituții abilitate pentru protecția minorilor și aștept rezultatul lor într-o săptămînă. După care mă voi adresa unei instanțe de judecată”.male în s

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.